miercuri, 8 decembrie 2010

Pace la SuperBlog

Tare necajita a fost Pasarea cetii la aflarea rezultatelor in SuperBlog. Oricum de vre-o doua luni incoace, de cand a inceput concursul coborase intre noi, sub “punctul de roua” temperatura relatiilor. Nu stiu de ce ideea inscrierii in competitie nu i-a suras inca de la start, reprosandu-mi ca sunt cu capul in nori, nu le am cu tehnologia, si nici cu IT-ul, ca n-am vandut in viata mea un produs, mai bine sa stau in banca mea ca si-asa e un miracol cum de ma rabda blogosfera.
Ma tot laud ca am un scris inspirat, imaginatie si originalitate, dar si dupa nasterea ei, la botez am dovedit ca n-am o viziune deschisa, in loc sa-i fi zis Pasarea maiastra, Pasarea albastra, sau Pasarea paradisului am bagat-o in ceata de n-o mai poti scoate nici cu ordinul procuraturii
De ore bune de cand a parcurs clasamentul (cum l-o fi citit pe ceata asta groasa?...) dialogul ei cu subsemnatul a intrat in impas total, prelungit. Pana si Boc-ul mai vede din cand in cand raza de soare in dialogul cu sindicatele, mai o cafeluta, mai un moratoriu, la mine s-a taiat definitiv puntea discutiilor.
Asta e, acu n-o sa-mi pun linkul de gat pentru o pasare smintita.
Oful ei cel mai mare e ca in primele 10 etape nu am stiut sa ma leg cu linkul de unde trebuia si probabil juriul a aplicat regulamentul ulterior, penalizandu-ma pentru intarziere. Numai ca eu pe blog am facut toate postarile la timpul cuvenit ( va rog intrati pe blog la primele etape si va fac dovada). Si daca nu era Claudia – SwissPlan.biz  sa ma invete unde si cum sa pun linkul ala amarat, poate eliberam si juriul de efortul sa delibereze cu riscul sa-i ramana textele mele in gat. Daca-i ramaneau mai plateam si daune.
Cu handicapul asta am plecat la drum in raspar cu Pasarea cetii. Adevarul e ca as fi putut recupera, dar am continuat sa gresesc cu slabiciunea mea pentru blonde. Dracu m-a pus sa dezbrac la TAROM stewardesa de uniforma ei albastra, iar la Tara sa fac in asa fel in cabina de proba, sa pice frunza de pe model…N-am putut rezista ispitei!
E deja tarziu, lamentarile nu-si mai au rostul. Hai pasare sa facem pace sociala si sa dam Cezarului ce e al lui strigand intr-un glas:
Bravo Manuel!
Bravo Ghidusii!
Bravo Lexa!

4 comentarii:

  1. Multumesc!

    Iti tin pumnii ca la anul sa fii tu in fruntea clasamentului!

    RăspundețiȘtergere
  2. As fi fost bucuros daca cel putin noi concurentii ne-am fi citit unii altora postarile, n-ar mai fi iesit atata zarva.
    Despre urare...

    RăspundețiȘtergere
  3. nu fi trist...ai scris frumos...eu abia asteptam sa ajung acasa sa-ti citesc insemnarile...

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc de urare. Iti doresc multi vizitatori si sarbatori fericite.

    RăspundețiȘtergere