miercuri, 30 noiembrie 2011

Alt dialog cu Pasărea ceţii


Simt nevoia să mă explic. Am un prieten, poet înainte de a fi scriitor, Pasărea ceţii, care m-a  tachinat tot timpul SuperBlogului, că-mi pierd vremurile cu astfel de concursuri. Recunosc faptul că am pierdut mult timp cu documentarea, dar mă uit în jur: tot criză, tot patimi, tot găşti, deci vremurile nu le-am pierdut, sunt aceleaşi. E drept ar mai fi amǎnunte: 
Pasărea ceţii: Îmi vine-n minte Gioană, nu mai e preşedinte la Senat.
Eu: Ce-am pierdut? ce-am scăpat?
Pasărea ceţii: Mircea Sandu şi Miticǎ au intrat prin faţǎ la DNA şi au ieşit prin dos.
Eu: Au ieşit, au ieşit! Mulţumesc frumos!
Pasărea ceţii: Mititelu şi Piţurcă au ajuns la bulǎu.
Eu:  Dupǎ Ştiinţa mea, asta chiar mă încurcă rău...
Pasărea ceţii: Stai liniştit că e doar premoniţie.
Eu: Adică, înţeleg, avem tun şi n-avem muniţie.
Şi tot aşa  cu reproşuri şi întrebǎri:
Pasărea ceţii: Nebune, ai privit clasamentul?
Întrebarea asta m-a-nfuriat pe bune. Toată viaţa am slujit, după puterile mele, literatura fără să mă gândesc la profit.
Eu: Acum ai găsit momentul să-mi serveşti murătura?
Pasărea ceţii: Da ştiu, nu urmăreşti câştigul, tu serveşti cultura. O sǎ rămâi cu gaura, Singur ca poetul Dăncuş. Alţii iau covrigul. Mi-e greaţǎ! Măcar de seminţe...
Eu: Acuş, ai numai ceaţă în creier.
Pasărea ceţii: Şi ce crezi? Că tu eşti Marele Greier?... 

2. Ce aţi păstra în regulamentul Superblog?
Dacǎ ar fi sa vorbim, serioşi,
i-aş considera pe concurenţi
nişte nebuni frumoşi…

1. Ce aţi schimba în regulamentul Superblog?
Eu cu juriul nu mǎ împac
Ce sǎ fac! Ce sǎ fac!?...

Postat in cadrul Concursului SuperBlog

Un comentariu: