Și încǎ un tropar dupǎ cel din urmǎ

Dacǎ nordul ar dispǎrea în mare

încotro ar naviga corǎbiile?

Acul busolei

sub cadranul spart
s-ar topi
într-un punct,
precum elicea unui
elicopter Apache
prǎbușit
în soare

Ursa Mare

ar hoinǎri
în orașul defunct
pe trotuare
pustii

N-am mai ști

de la pupa la prora
de la Venus
la Cap Aurora
de unde ne-ar izbi
în jivraj
sǎbiile îngheţate...

Aș vrea sǎ scriu un mesaj

pentru cei rǎtǎciţi
în noaptea lumii barbare
un insert într-o sticlǎ,
un poem orb plutind
cǎtre umbra stelei polare

Dacǎ oasele pǎmântului

s-ar încruci
în vǎzduh,
trosnind
fosforescent...
Râurile
descǎrnate
nu s-ar mai îndulci, vin,
în pustiul
de duh...
Dumnezeu
n-ar mai Fiiul,
incoerent,
pierdut Fiind,
în Fiordul
Amin
neștiut...