Un film zguduitor. The Soviet Story

Citind un articol recent al lui Andrei Pleşu in Dilema Veche, am căutat pe net şi am găsit filmul The Soviet Story. „Ar trebui predat in şcoli ca Lectie de istorie”, zicea Pleşu. 
Vin cu o corectură: Ar tebui "interzis" ca să poată fi văzut de toată lumea.


Pentru vizionare dati clic pe linkul de mai jos. Merită. 
Si sa-i multumim Stelei Popa pe blogul careia l-am descoperit.

Un film zguduitor

Avancronică sportivă. Sănătate (deşartă) deşertată... a Gloriei

Fotbalul si poezia
un pariu pierdut...

Iată că poezia e la casele de pariuri.

Face driblinguri la firul ierbii.

De la Dobrin nu s-au mai văzut atâtea metafore.

Pompaţi băieţi, pompaţi cuiele cu picamerul!

Sa nu facă valuri covorul roşu, când orbitor,

călărind pe nimic va descinde prinţul.

(Ochii la Mutu, că la OSIM picamerul

e marcă înregistrată).

Cum?... S-au făcut mişmaşuri?

Mama lor de arbitrii bandiţi!

Note: Aceste note au fost transcrise de pe bandă magnetică, în sediul DNA, de pe un telefon mobil al unui prieten, V D, înaintea meciului cu Belarus şi după decernarea premiului Nobel.

P.S. Stimate cititor pentru comformitatea istoriei, vezi dosarul de la Tribunalul sportiv, al  Gloriei…

Guilty pleasure

Sponsor: ASUS
Nume proba: Plăceri vinovate

1.Scrie un post în care, plecând de la valențele sportive ale lui ASUS Automobili-Lamborghini VX7, să descrii una dintre plăcerile tale ascunse. Un „guilty pleasure” care poate nu cadrează cu imaginea ta de om cumpătat, dar în care te regăsești în întregime, care te umple de adrenalină.

Guilty pleasure

Pre mulţi îi va popi tema asta cu Lamborghini de la ASUS; lunecătoare, rafinată, misterioasă până la urmă.

Eram în Bucureşti, la Embassy, în seara lansării la noi a celui mai puternic laptop ASUS din gama sa, pregătită cu mult fast, dar de o simplitate dezarmantă. Sub tunurile reporterilor şi pădurea de blitzuri, fetele – strălucitoare în rochiile lor de nuanţa laptopulul negru metalizat, strunind pe podium provocator unduirile trupurilor lor fluide – păreau preocupate în cel mai înalt grad de minunea tehnică. Am ales s-o urmăresc pe cea blondă. V-ul, curajos croit, al cărui unghi ascuţit ţintea adânc între sânii orbitor de rotunzi şi albi, sublinia supleţea gâtului şi sugera dumnezeiască încântare, joc subtil al plăcerii şi fanteziei sculptorului din mine.

Putere si eleganţă în pasul sportiv al celor trei graţii ce parcă dansau în jurul furiosului taur, doar că nu fluturau – pânza roşie. Cumva, toreadorul eram eu, ascuns undeva într-un colţ al sălii, cu ochii gata să spargă aerul şi degetele resfirate, arzând de dorinţa de a atinge cu porii deschişi, conturul viu al liniilor perfect desenate în faţa mea. Nu mă puteam hotărî ce să ating mai întâi – statuia vie, sau tastatura luminoasă. 

O muzică învăluitoare şi aerul rece al nopţii m-a descoperit mai târziu într-un Lamborghini decapotabil, cu laptopul si blonda alături.

Post scriptum: Despre ASUS Lamborghini X7 aveti caracteristicile tehnice aici. Despre blondă, nu dau detalii

Nota:Postare in cadrul etapei a III-a SuperBlog

Marfă de marfă. Socoteli potrivite.

Sponsor: real,- Hypermarket Romania
Nume proba: American Tourister
1. Scrie un post pe blogul tau pornind de la tema: Pleci in concediu si ai nevoie de valize noi. Ce asteptari ai de la geanta ta de calatorie? Fie ca e vorba despre o geanta mica de voiaj, un rucsac sau un troller, American Tourister e gata de drum. Pe care-l alegi, in functie de nevoile tale, si unde vrei sa te plimbi? 

Concediul de anul ăsta, cinci zile, am fost pelerin în Moldova şi Bucovina cu toată familia. Un vis împlinit. Voroneţ, Moldoviţa, Putna, Mânăstirea Humorului. Mânăstirea Neamţ, Văratec, Agapia – firişoare de nisip scăpate în cochilia timpului, devenite perle şi purtate cu fală în şirag, de mândre domniţe, la baza gâtului, sau mai adânc, deasupra sânilor, în văzul pofticios şi hulpav al lumii şi memoria neamului.

        Singurul moment neplăcut, când trebuia să înoptăm la diferitele pensiuni, a fost descărcatul şi căratul bagajelor. Un munte de genţi şi sacoşe, năruit otova în jurul maşinii. Eu cui să-i zic: „Harasho! Zdravstvuite, tavarisci! Ia toje bagajist!”, că eram singurul în putere prin preajmă.(Nu-l punem la socoteală şi pe Puiu...)

            Când am văzut oferta de la real,-Hypermarket Romania, ce mi-am zis: „N-am cum să ratez momentul! American Tourister, cu roţi ataşate, e special pentru mine”. Colecţia din gama premium, comercializată în exclusivitate în reţeaua celor 25 de magazine din ţară, este formată din 8 produse, incluzând trolere, geantă de călătorie, geantă pilot, geantă mică de voiaj, rucsaci şi geantă pentru cosmetice. Mi se potriveşte ca o mănuşă, iar reducere de 60% în cadrul noii campanii de loializare dezvoltată de la real, tocmai s-a gândit la buzunarul meu.

       La anul, mă pregătesc de-acum să fac în concediu turul Europei cu maşina. Dacă tot e criză, sunt preţuri mici, da, nu poţi pleca de-a valma, nu-i aşa, cu paporniţa în portbagaj, că nu se cade. Altfel te vede lumea echipat cu American Tourister când cobori din Duster şi intri într-un mic hotel de două trei stele la Spoleto şi-apoi cobori în restaurant să mănânci o farfurie de paste al ragu sau o pizza tradiţională.

Deci, am, ca să rezum, la orizont ţinta. Douăzeci şi două de săptămâni, cât ţine campania începută pe 15 septembrie, e timp berechet să organizez vânătoarea, să-mi fac echipă cu familia, să instruiesc gonacii, să m-aprovizionez cu muniţie potrivită. Important, să nu uit, e să ţin de regulament. Ăştia cu supermarketurile de la real nu fac nimic anapoda, nu scot la bătaie marfă de calitate aşa degeaba, de undeva trebuie să iasă „un ce profit”.  Va trebui să-i mai citesc o dată regulamentul nevesti-mii, că ea e mai puţin disciplinată la cumpărături.

– Ioneluţo, te rog mult scumpeţe, de azi încolo două luni de zile toate drumurile tale merg la real. Musai să adunăm, de mai multe ori, ăle 20 de puncte.

– Păi ce-am înebunit! Iar ai pus botu la Becali, auzişi că se-ntoarce-n Ghencea cu tiki-taka, ce-ţi dă ţie gratis brânza de la oile lui!?...  S-a-ntors şi Copos în Giuleşti şi oricum nu-i cioban, e băiat fin şi-l  are şi pe Răzvănel, ştii că sunt fidelă, din tată-n fiu, să-i dea Dumnezeu sănătate lui Mirciulică!...

– Stai dragă nu te-aprinde, că fotbalul a intrat pe mâini bune la DNA. N-ai înţeles, de cumpărături vorbeam. De la real cumpărăm punctele, nu de la arbitri! Toate cumpărăturile de acum înainte să le faci de la hipermarket real. La 40 de lei produse achiziţionate ţi se dă bonus un punct, la 80, două şi aşa mai departe. Strângi pe cardul special 20 de puncte bonus şi ai voie să cumperi un produs AmericanTourister cu reducere 60%. Ăia 60% economisiţi îi duci la bancă, dacă vrei să-ţi arăt Europa la vară!

Bună treabă făcui cu Ioneluţa, n-am nici o grijă, American Tourister, sosim!

Post scriptum: Am pipăit genţile, marfă de marfă, material bun, solid, să te ţină o viaţă.Am luat şi primele 5 puncte bonus de la casă, le-am lipit deja pe cardul special.

Cât o costa taxa pe autostradă, vignetele, în Ungaria, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Slovenia, cât o costa benzina?...

Nota; Materialul este publicat in cadrul Etapei a II-a Superblog.

http://www.real-hypermarket.ro/american-tourister/

Punctaj obtinut 87 puncte

Nobelul şi ştiuca

                           

                Cap limpede V. D.(El vede bine, ştie să pună virgula):
                “Ştirea, n-are sare şi piper, nu-i într-ajuns de subtilă, n-are pat de stafide pentru sos şi-i Orbitor de caducă, ca şi cum ai pune la cuptor, ştiucă, făra nucă de cocos…” 

Nota: Clic pe imagine pentru a putea citi.

Pe măsura îmbogăţirii

Art. 268

Restituirea darurilor
(1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite.

(2) Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii.

(3) Obligaţia de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Logodna a fost romantică si plină de iubire. Şi-au oferit darurile înlănţuiţi cât a fost noaptea de lungă. N-aveau de unde şti că-n vremi nedorite de cumpănă, la articolul 268, când se rupe logodna, legea te obligă să restitui darurile în natură. Cum să-şi scoată hainele de pe ei, decent, cu sala plină, şocată, în faţa completului de trei judecători? Era împotriva firii. Curtea a decis ruperea logodnei pentru viciu de procedură. Evident,n-avea cum să mai învie mortul, pe măsura îmbogăţirii, niciodata.

Nota: Aceasta postare este in cadrul Concursului de proza arhiscurta Codul bunelor mamifere si nu are nimic obscen

Octombrie ca o vaduvă tânără

Clik pt marire

ASUS. Un timp magic.

Etapa I

Cerinţe:  Scrie un post pe blogul tău în care să povesteşti o amintire dragă ţie, legată de puterea sunetului, explicând atât natura sunetului care îţi declanşează amintirea, cât şi încărcătura emoţională ce îl însoţeşte. Povesteşte felul în care noua generaţie de laptopuri N55 si N75 te poate ajuta în retrăirea acestei amintiri.

ASUS. Un timp magic.

            Sunt sigur că ar fi intrat pădurea în casa bunicului, dacă n-ar fi stabilit gârliciul ce se despletea alene, o linie peste care nu se trece. Doar sunetele din “cetatea verde”, sporovăiala vrăbiilor, glasul de primadonă îndrăgostită al mierlei, chemarea cintezoiului, întreg concertul nelămurit pentru mine, nu putea fi oprit.

            Dincoace de gârlici, în fundul grădinii, trei salcâmi uriaşi, nu erau altceva decât raiul pentru populaţia de albine, distribuită în şase stupi, adevărate cetăţi inespugnabile, către care mă conducea de mână bunicul, după ce mă echipase cu mască din plasă de sârmă şi mănuşi. El era prieten cu albinele, nu purta niciodată masca aceea ce semăna cu a unui astronaut.

            Îmi povestise deja câte ceva din organizarea matriarhală a familiei de albine, având deasupra matca, trântorii şi supuşii; dintre care unii, lucrători, adunând harnic din floare în floare, polenul, iar ceilalţi, străjerii, rămânând de pază la urdinişul stupilor, pentru ca nici picior de vietate să nu îndrăznească să tulbure, în căutarea mierii, siesta reginei.

– Dar ursul? L-am întrebat.

– El mai îndrăzneşte. Toată iarna a hibernat şi simte nevoia să-i fie pus sângele în mişcare. Nu pentru miere riscă el, ci pentru tratamentul cu acupunctură... Revigorat, după terapie, îi sfârâie picioarele lăsând în urmă roiul înverşunat.

Atunci s-a petrecut miracolul. Un fluture “cap de mort”, cu aripile şi abdomenul colorate în negru şi galben, cu semnul acela nedorit pe spate, după câteva volute de tatonare, a intrat în stup.

– Acum să vedem!

– Stai liniştit că nu se întâmplă nimic. Nu ştiu dacă urechea ta distinge!... Acest fluture, emite nişte sunete stridente care seamănă cu sunetele emise de o matcă tânără, abia eclozată, ce au darul să-i farmece pe străjeri. Cât timp ţine confuzia, fluturele bântuie fagurii. Şi... După o pauză scurtă:

– Uite-l! a ieşit deja, abia mai zboară de greutatea mierii.

*

Stau în faţa unui laptop Asus multimedia din noile generaţii N55 şi N75 şi mă minunez de puterea sunetului. Ascultând concertul pentru pian şi orchestră, urechea mea distinge subtilităţi generoase, în clapele pianului ce mângâie vibraţiile aerului. Dansul unui fluture, ciripitul înalt al păsărilor, mi-au  recreat UN TIMP MAGIC. Bijuteria de la ASUS, prin fidelitatea redării, profunzimea sunetului şi volumul incredibil de care e capabilă, mi-a amintit de întâmplarea cu albinele.

Cu siguranţă tehnologia Sonic Master, cea mai bună experienţă audio, nu poate fi oprită.


Nota: Aceasta postare este in cadrul Etapei I a Concursului SuperBlog
Punctaj 85

Două lozuri

M-am înrolat în BLOGWARS!  N-am stat prea mult pe gânduri, că doar nu mă-nrolam în Legiunea straină. Nu am vocaţia armelor, n-am fost vre-un trăgător de elită nici în armată, când trăgeam la ţintă în poligonul de la Gearmata. Şi-atunci, cum să explic faptul că am ales, tam-nisam, să alerg după doi iepuri: unul SuperBlog - celălalt Blogwars?

Ce să fac dacă s-a deschis sezonul de vânătoare în acelaşi timp!? Aşa s-a nimerit oferta.

O să le spun poveşti, poate-i adorm pe organizatori, o să-l aduc pe Guţă cu manele, o fi vre-un iepure mai şchiop şi pentru mine, scris în stele. Stimaţi cititori, întâmplători, ţineţi aproape, că dacă pică Cerbul Carpatin, ăla mare, pun la bătaie un clapon muiat în vin... de supărare

Albă ca Zăpada cântăreaţă chială

       

           S-au scris multe despre Albă ca Zăpada. Prietenul meu Lisandru taman ce ne servi o pilulă amară, zilele trecute(citiţi aici), în care povestea toate avatarurile scăpătatei prinţese; cum intră ea în incapacitate de plată şi pierdu şi casa piticilor, de – odată m-am cutremurat şi crezui că sunt reîncarnat într-o stană de piatră. Nu mai eram eu, Ion Toma Ionescu, devenisem Hăşmaşul Mare, iar Oltul şi Mureşul izvorau direct din ochii mei – chit că unu-i şaşiu şi mai rătăceşte veneticul, tot în Dunare se varsă. 
           Politică de mafioţi! Nu le-ajunge c-au defrişat Pădurea Mare vor să ne ia şi poveştile.


Notă: Personal, Lăzăroiu îmi place, e un poet bun, dar nu Albă ca Zăpada cu carnet de partid, aia e altă poveste... (tichie de mărgăritar)