miercuri, 29 februarie 2012

Sanatatea mintală a trecut la opoziţie

Foto:
radiodiasporaonline.com
 
El era Preşedintele. Ea îşi zicea Opoziţia. Contrar aparenţelor se iubeau profund. Amândoi pacienţi într-un spital de boli mintale. Într-o zi, se plimbau de mână pe malul lacului, liniştiţi şi Preşedintele a sărit brusc în apă. A înotat până la fund şi a rămas acolo.
Opoziţia a sărit repede să-l salveze. A înotat şi ea până la fund şi a scos Preşedintele la suprafaţă.
La auzul acestei fapte eroice, consiliul spitalului, restructurat după norme şi practici europene, a hotărât ca Opoziţia să fie externată din spital, deoarece a dovedit că e stabilă mintal. Un asistent şef de la secţia SIE (Secţia Intervenţii şi Electroencefalografie) nou uns în funcţie, diplomat de carieră, maestru în arta  dialogului, s-a dus la Opoziţie să-i dea vestea şi i-a spus:
_ Am o veste bună şi una rea. Vestea bună este că vei fi externată. Din moment ce ai fost capabilă să reacţionezi în mod raţional la o criză şi să salvezi viaţa unui alt pacient, am ajuns la concluzia că fapta ta dovedeşte o deplină sănătate mintală. Vestea rea e că Preşedintele, pacientul pe care l-ai salvat, s-a spânzurat cu cordonul de la halatul de baie. Îmi pare destul de rău dar a murit.      
La aceasta Opoziţia răspunse, uşor adormită:
_ Nu s-a spânzurat, l-am pus eu acolo să se usuce!...

Notă:
Acesta notă nu e un abuz, e un pamflet ce se trage dintr-un banc primit pe net din Olanda şi luând în calcul să nu declanşez un conflict diplomatic, pentru amestecul în treburile interne, tocmai acum când se reiau discuţiile despre intrarea în Shenghen, am intervenit în text asupra numelor originale. Pe Ionel l-am făcut Preşedinte, iar pe Marioara am botezat-o... Opoziţia.
S-auzim, mai de bine!

Jocuri la bursă


S-au legat câteva zile absurd de terne, cu soarele-n dinţi dimineaţa şi zăpadă fleşcăită, la amiezi. Bine că nu s-a vărsat focul peste nămeţi să ne acopere apele! N-a trecut tot pericolul, dar pare să ne fi iertat urgia.  
Nu mă-ndoiesc, aţi băgat de seamă că Pasărea ceţii de-o vreme tace, nu mai scrie pe Blog. M-am temut să nu credeţi cumva că s-a sincronizat cu opoziţia şi a intrat intempestiv în grevă parlamentară, de-aia azi m-am simţit obligat să intervin.
Nu, ea nu chiuleşte! A găsit cu cale, nu ştiu ce i-a venit, să-şi facă dosarul de intrare în Uniunea Păsărilor Înceţoşate şi nu e simplu deloc, când toată viaţa ai cântat haotic, după capul tău, singur pe coclauri fără spectatori, neparticipând la cor şi nici măcar în grupul vocal. De unde să ai acum pretenţia, să găseşti cum se cere cronici în presa melomanilor, sau în presa mondenă, când tu te-ai dat atât de rar în spectacol.
Te-ai înconjurat în aura ta ceţoasă şi ai pretenţia ca a lume bună, să o fi pătruns. 
In câte cârciumi ai intrat cu prietenii tăi artiştii, să-ţi încălzeşti din când în când glasul, să poţi avea pretenţia la o recomandare bine documentată şi sensibilă!?...
Prea mult ai mizat că există pe lume un serviciu special, care se ocupă el, cu rigoare, de securitatea dosarul tău. Uite că nu mai există serviciul acela! Şi s-a pierdut şi arhiva. 
Tot ce s-a păstrat e în Dosarul Albastru. 
Ce să  împuşti, biată Pasăre a ceţii doar cu un Glonţ de argint?... 
Poate se deschide la timp, Bursa îngerilor.

vineri, 24 februarie 2012

Leoaică tânără, iubirea…

tablouri-de-vis.com
 
CONCURSUL DE POEZIE DE DRAGOSTE
LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA…
Ediţia a XII-a, 23 martie 2012


Centrul Cultural  al municipiului Piteşti, prin revistele de cultură Cafeneaua literară şi Argeş, organizează ediţia a XII-a a Concursului naţional de poezie de dragoste Leoaică tânără, iubirea…, plasat sub semnul poetului Nichita Stănescu.
La concurs pot participa creatori cu vârste până în 35 de ani, care nu sunt membri ai U.S.R. şi nu au câştigat un premiu la ediţiile noastre anterioare.
Concurenţii vor trimite pe adresa organizatorului câte 5 poezii de dragoste, creaţii originale, nepublicate în volum, fiecare poezie fiind printată sau dactilografiată pe câte o singură pagină, semnată cu numele real al autorului şi având indicat nr. de telefon.
Toate cele cinci poeme vor fi cuprinse într-un singur document cu extensia .doc, cules cu corp 14, Times New Roman CE, mărime 150. Textele vor fi expediate fie la adresa e-mail virgildiaconu2004@yahoo.com, fie poştal, pe  adresa Centrul Cultural Piteşti, Str. Calea Craiovei nr. 2, Casa Cărţii, Bloc G1, sc. C, et. I, cod 110013 Piteşti, jud. Argeş, fie se vor depune direct la sediul Centrului Cultural Piteşti, până la 15 martie 2012. Manuscrisele nu se înapoiază.
Juriul va fi format din membri ai U.S.R desemnaţi de organizator. Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat ca a putea vizualiza pagina. Câştigătorii desemnaţi de juriu vor fi premiaţi în bani, astfel:
Premiul I:                           375 lei
Premiul al II-lea:                 275 lei
Premiul al III-lea                250 lei
Menţiune I                         175 lei
Menţiune II                        175 lei
Festivitatea de premiere va avea loc la Centrul Cultural Piteşti, în ziua de 23 martie 2011, ora 12.00. Premiile se acordă numai câştigătorilor prezenţi la  festivitate. În caz de neprezentare, premiile se acordă următorilor clasaţi.
Poeziile premiate vor fi publicate în revistele Argeş şi Cafeneaua literară.
Organizatorul nu decontează cheltuielile de deplasare sau cazare.


      Responsabil de proiect,                          Centrul Cultural Piteşti
      Virgil Diaconu                                                Director,
    Carmen Dumitrache
Important: Castigatorii vor fi anuntati telefonic in timp util pentru a putea ajunge la Festivitatea de premiere.

luni, 20 februarie 2012

La o aniversare



Alexandru a făcut 8 ani. Cine a mai călcat pragul  acestui blog, ştie povestea lui Alexandru. Nu vreau să vorbesc azi despre autism. Încă am convingerea că mahrama blestemului absurd, se va rupe cumva întru neclintirea de stâncă a voinţei părinţilor şi puterea fără margini a lui Dumnezeu. Altfel la ce bun credinţa, ca o liană agăţătoare aruncată cerului, la ce bun ştiinţa, iscodind taina miracolului! Ne-ar rămâne doar patimile, întunericul şi neputinţa. E mult mai mult în secvenţa ce ni se dă scrisă, într-o viaţă de om.
Chipul luminos al nepotului meu, glasul lui curat şi limpede, te străpunge cu nedisimulată mirare că tu, nu poţi vorbi simplu şi direct ca el. Ce-ţi vor fi trebuind cuvintele acelea întortocheate, lungi, când sunetele scurte dintr-o singură suflare sunt suficient a gândi! Când dintr-o singură privire îţi poate citi sufletul!
El ne-a primit deja în lumea lui. Greutatea e la noi să-i gasim cheia potrivită lumii complicate în care trăim.