duminică, 9 februarie 2014

Pasarea cetii_ 1000 de postari



Notǎ: Astazi 09 februarie 2014 s-au împlinit pe blogul meu Pasarea cetii, 1000 de postǎri.



Câte se pot spune despre pǎsǎri?                                    
Atâtea straturi de aer
prefigurate de ceaţǎ,
atâtea zboruri
cuibǎrite-n cuvânt…


Dar despre om câte se pot spune?
Atâtea straturi de umbrǎ
descǎrnate de cenușile
nordului,
purtate de vânt


*
Eu am semǎnat
1000 de feţe,
în carte, pe blog, în eter
…Se numǎrǎ pagini la greu în cer,
în infern,
dar când se-mparte
tinereţe fǎrǎ bǎtrâneţe
la loteria vizelor
Dumnezeu n-are catalog.
Catalogul stǎ la guvern

Lecturǎ publicǎ la guvern




            În dorinţa de a nu induce informaţii eronate în guvern, m-am documentat la prietenii de la Soci (folosim ce putem pânǎ o sǎ ne luǎm STS-ul), cine e acest Justin Carmack. Insul a emis în spaţiul public al internetului câteva superlative favorabile, mai mult sau mai puţin valabile cu privire la ţǎrișoarǎ, care ne onoreazǎ, închizând gura spurcatǎ a unor moderatori de emisiuni, nǎimiţi(de CNA?), strânși într-o monstruoasǎ cualiţie a corupţiei, minciunii și dezinformǎrii la B1, de unde ne întreabǎ tendenţios în fiecare searǎ, prin turcitul ǎla de colonel, dacǎ guvernǎm și noi ceva. Guvernǎm desigur, altfel cum am mai fi atât de mult vorbiţi în cancelariile lumii!?

            Iniţial am crezut cǎ cetǎţeanul american e la origine un român neaoș, îndeajuns de patriot ca sǎ adune în rucsacul sǎu sumedenie de superlative, pe care Grǎdina Maicii Domnului ni le-a încredinţat nouǎ la dispoziţie, sǎ le administrǎm.

            Primul gând mi-a fluturat din aripi pornind de la nume( tocmai ce aruncam mingea la coș). Justin Carmack, rezonând în mintea mea aproape identic cu celebrul Justin Caprǎ al nostru, ǎla cu rucsacul zburǎtor. Știam cǎ într-o vreme îl bǎtuse gândul sǎ facǎ un parteneriat cu americanii, chiar a fost la ambasadǎ. El sǎ-și punǎ capul și ǎia banii, numai sǎ-și vadǎ la lucru invenţiile sale. Precizez cǎ asta nu s-a întâmplat în guvernarea noastrǎ, sigur era PDL-ul. L-am implicat și pe Crin, i-am dat un telefon poate are el vre-o sursǎ mai bunǎ, sǎ nu pierd timpul. Ǎsta la bǎgat pe Carmack într-un dicţionar online englez-roman, știţi cǎ el dintr-o mie de motive nu știe o boabǎ de englezǎ și ce credeţi cǎ a gǎsit, m-a sunat:

            – Mǎi Pontonac, CARMACK se traduce COJOACǍ. Și de la cojoacǎ la caprǎ, e doar un ac…

            Avansând cercetarea am stabilit cǎ americanul și-a vândut toate posesiunile, a renunţat la starea de om bogat, ca sǎ-și plǎteascǎ biletul de transport, pensiunile și sǎ cǎlǎtoreascǎ, sǎ pipǎie lumea cu ochii lui. Niciodatǎ un român n-ar fi fǎcut așa ceva pe banii dumnealui. De ce-ar mai exista în bugetul de stat rubrici, cu bani publici?

            Și pentru cǎ am identificat persoana, sǎ consemnǎm și câteva din constatǎrile omului, fǎcute în toamna asta când ne-a vizitat

            1. România este a noua cea mai mare producătoare de vin din lume. Unde am fi ajuns dacǎ dacii nu-și tǎiau viile?
           
2. Bucureştiul deţine locul al patrulea în topul european al vitezei medii de conectare la internet. Chiar nu știam cǎ circulǎ cineva pe autostrǎzile suspendate ale lui Oprescu… Ce va fi când se va deschide și autostrada amicului Dragnea?...Ne pupǎ Bombonica pe amândoi!
            3. Al doilea cel mai mare gheţar subteran, de la Scărişoara, se află în Munţii Bihor. Are un volum de 75.000 de metri cubi şi numără 3.500 de ani. Ce rezervǎ valutarǎ! S-o trecem la Șova la Marile proiecte? Sau sǎ i-o dǎm lui Chiţoiu cǎ acu e mai liber…
            4. Cele mai timpurii fosile ale lui homo sapiens de pe teritoriul Europei, cunoscute până în prezent, au fost descoperite în sud-vestul României, în Peştera Oaselor. Vechimea fosilelor este estimată între 37.800 şi 42.000 de ani. Și ǎștia din stradǎ, protestanţii, susţin cǎ la noi se moare cu zile…Las cǎ vine el Iohannis la interne.
            5. Munţii Carpaţi adăpostesc una dintre cele mai mari păduri virgine din Europa, în adâncurile căreia sălăşuiesc 400 de specii de mamifere, inclusiv capra neagră românească. Vezi domnule detractorii? Ziceau cǎ la noi nu mai sunt virgine...


Acesta este un pamflet.

vineri, 7 februarie 2014

Reconversie liberalǎ



                                   Gluehbirne-Kunst-Koerper

          PSD-ul agitat de stǎruinţa premierului de a lovi tot timpul cu bâta în baltǎ, doar-doar se vor face valuri și va fi rǎsturnatǎ barca marinarului, pare o apǎ murdarǎ, flǎmândǎ, pregǎtititǎ sǎ înghitǎ topirea zǎpezilor și rǎmǎșiţele liberalilor, ca sǎ se nǎpusteascǎ apoi umflatǎ peste ţarǎ, peste gospodǎriile și grǎdinile oamenilor, care, în întâmpinarea codului roșu și-au instalat în podurile caselor televizoarele și așteaptǎ sǎ pice din cer Smurdul lui Arafat, cu pâine

          Ce fac liberalii? Cicǎ ar vrea sǎ intre la guvernare, de mâine. Cumva repoziţionaţi. Și în loc de saci de nisip, sǎ-și întǎreascǎ malurile la guvern cu bolovani mai bǎrbaţi.(Vezi propunerile de miniștrii)

          Și cosideraţiile ar putea continua.  

          L-am ascultat pe Antonel, viitor președinte abordând o problemǎ spinoasǎ, liberalismul, rǎspunzându-i lui Pontonel înainte sǎ plece  în carnaval la Soci, la întrebarea cine mai e liberal azi?

          Da noi ce suntem, costoboci? Liberalismul însemnǎ a înţelege lumea în care trǎim. Individul sǎ fie mai presus de lege!... Cine seamǎnǎ vânt culege… Mai presus, cǎ altfel murim Mitici. Noi nu vrem baroni ci lideri politici.


          Și presei din spate, care se tot vânzolea în salǎ, cu voce tare, i-a ars din capul mesei cu mânie liberalǎ, o ghiulea peste bot.

          Mǎ bǎieţi, aici nu suntem într-o autogarǎ la Madrid, noi facem un proiect solid pentru ţarǎ! Ieșiţi sau tǎceţi!

Acesta e doar un pamflet.

joi, 6 februarie 2014

Nu trageţi tovarǎși!



          Astǎsearǎ Radu F Alexandru, mult mai bun om de culturǎ decât politician, mi-a amintit cuvintele lui Maiakowski înainte de a se sinucide:
          “Nu trageţi tovarǎși!”
          În timp ce Crin Antonescu anunţa demisia vicepreședintelui Chiţoiu din guvern, pe motiv cǎ de prea bun ce e nu se mai poate lipsi de el în conducerea partidului, pe scrol, o știre anunţa ca la Bacǎu un hoţ a fost gǎsit dormind în casa unde operase.
          Chiar nu mai înţeleg în ce logica politicǎ joacǎ hazardul.

Scriitorii de azi și de ieri…



          Mǎ minunez cât de mari au fost în toate timpurile scriitorii neamului. Vǎ propun sǎ îl recunoașteţi dintr-o singura paginǎ ca geniu naţional, pe unul dintre ei. Fila 18 Dosar CNSAS 1370480

Declaraţie


          Subsemnatul Vǎcaru L Ion Referent Principal la Comitetul Provizoriu al Plǎșii Merișani(Argeş) declar urmǎtoarele:
          Cunosc pe Eugenia Popescu (personajul Gica, comunista, al romanului meu Gușterele care trebuie să apară curând), din anul 1945, din Pitești, de la Organizaţia Tineretului Progresist unde s-a strecurat și dumneaei, și s-a înscris în anul 1946. A trecut apoi la PCR unde și-a depus munca de partid. Neducând munca în spiritul de clasǎ, a fost exclusǎ deoarece susnumita era legionarǎ la origine.
          În anul 1949, 24 mai, am fost numit Președinte al Plǎșii Merișani. Când am venit sǎ-mi iau postul în primire, am gǎsit-o pe susnumita ca Primar al Comunei. Întrebând poporul sǎrac și pe membrii de partid ce fel de element este, toţi mi-au spus cǎ a fost legionarǎ împreunǎ cu fraţii sǎi și îi mirǎ cazul cǎ e încǎ în conducerea plăşii, pentru cǎ se poartǎ cu dictaturǎ faţǎ de popor. Poporul și cu membri de partid mi-au propus sǎ o dǎm afarǎ, însǎ fiind susţinutǎ de Comitetul Provizoriu Judeţean, nu am putut sǎ o dǎm afarǎ și din postul de Vice-Președinte pe care îl deţine la Comitetul Provizoriu al comunei.
          Cu toate declaraţiile luate de la anumiţi oameni care îi cunoșteu activitatea legionarǎ și cu referinţele de la membri de partid din care i s-a format dosar și a fost trimis la Secţia Cadre a Judeţului, tot nu am putut-o scoate din conducerea comunei. (Ce neputincioasǎ pare sǎ fi fost atunci democraţia! Azi în epoca Ponta, asemenea bâjbâieli nu ar mai fi posibile.)
          Afarǎ de cele arǎtate pânǎ în prezent, susnumita(adica numita primar), duce o muncǎ contra Partidului Muncitoresc Român, spunând cǎ mult nu mai este și va fii rǎzboiu, vor veni americanii și vor lua iar conducerea ţǎrii, fostele partide fasciste sau istorice în care și tatǎl ei (Tobârlan) a fost primar în Partidul Liberal. (Nu știam cǎ tata-mare Tobârlan a fost primar, liberal deci!)
          Un frate al ei (Nicolaie) a fǎcut nuntǎ legionarǎ unde a fost și ea îmbrǎcatǎ în cǎmașǎ verde cu centurǎ, I s-a gǎsit fotografia, pe care susnumita spune cǎ nu o recunoaște.(În cel mai rǎu caz, dacǎ organele constatǎ cǎ e ea, din ce își mai aduce aminte, ar fi putut juca într-o piesǎ de teatru în costumul ǎla.)       
          (Într-o altǎ notǎ informativǎ nesemnatǎ aflatǎ în dosar, datatǎ 15 martie 1950, nu știu dacǎ scriitorul era același, dar stilul  asemǎnǎtor dovedește cǎ "prozatorul" fǎcuse prozeliţi, ni se precizeazǎ cǎ fotografia fusese gǎsitǎ întâmplǎtor într-o casǎ a unei rude a lor din comuna Valea Mǎrului. Din informaţiuni, aceastǎ fotografie s-ar afla la tovarǎșul Tuţǎ de la Judeţeana PMR Argeș, Serviciul Cadre.)
          Mai informez cǎ susnumita înșealǎ poporul din comunǎ. De exemplu are sǎ dea bani pe mieluţele de rasǎ, aduse din Uniunea Sovitică, pe care bani i-a încasat de la popor și pe urmǎ spune cǎ nu i-a luat și-i mai încaseazǎ o datǎ. A sustras bani și din vânzarea prunelor și a merelor de la școalǎ.(Aceeași livadǎ unde m-am încǎierat eu în clasa patra cu un coleg pentru mǎrul Mariei, rǎmas în pom necules, dovadǎ cǎ lucrarea se fǎcea totdeuna de mântuialǎ la CAP…)
          Deci în concluzie este un element dușmǎnos clasei muncitoare de la ţarǎ și nu meritǎ sǎ stea în rândurile lor.(Am mai umblat dar am mai şi păstrat acordurile, nu știu ce reguli gramaticale funcţionau atunci!)
          Aceasta îmi e declaraţia pe care o dau și o semnez. SS indescifrabil

I Vǎcaru

Urme in presa Argesului


marți, 4 februarie 2014

Mlaștinǎ albǎ





Suntem o ţarǎ tristǎ.
O ţarǎ, nu un popor.
Popoare s-au mai vǎzut
purtându-și destinul
cǎlǎtor
prin deșerturile roșii.


Strǎmoșii
urcaţi în munţi,
pǎstrau neclintitǎ credinţa.
De la sud la nord
Bǎrbaţi asprii, bǎrboși,
nu aflaserǎ umilinţa.
dǎdeau roatǎ cu privirea
și sabia curbatǎ la șold


Pe lunǎ plinǎ
coborau cǎtre sate,
sfânt imbold,
scuturându-se de pietre,
se primeneau
și-și ostoiau înserǎrile
ca tǎciunii în vetre


Reveneau pe munte
odatǎ cu zorii
luînd cu ei de izbavǎ,
mirosul de femeie al pâinii
și pentru zei,
ulciorul cu otravǎ


Deszǎpezite de suflete
soţiile dace
scrutau zarea
la rǎspântia drumurilor
Trupurile lor
în faţa cotropitorilor
se întindeau mlaștinǎ albǎ.


luni, 3 februarie 2014

Lut. Din arginturile mele


e un aer bun acesta
dar eu
cu vesta
de sânge
pǎtatǎ
și-o vâslǎ
scǎpatǎ
din mâini
lângǎ barcǎ
cu respiraţia
mereu în urmǎ
de parcǎ
cerul de pâslǎ
coboarǎ nebun
în cǎruţe de piatrǎ
trase de câini…
e un aer bun
care latrǎ
acesta
din mâini

duminică, 2 februarie 2014

Zǎpezile de altǎdatǎ. Pamflet



            Folosind observatorul cu raze X Chandra de la NASA cercetǎtorii au fotografiat una din cele mai puternice gǎuri negre descoperite pânǎ acum la 3,9 miliarde de ani luminǎ distanţa de pǎmânt. Teoria spune cǎ roiul acela mare e ca un puzzle, gazul fierbinte dinspre margini ar trebui sǎ se rǎceascǎ și gazul dens din centru ar trebui sǎ se rǎceascǎ, și mai tare, și mai rapid. Presiunea înregistratǎ în gazul rǎcit ar trebui sǎ scadǎ, iar gazul aflat la distanţe mai mari ar trebui sǎ se apropie de aceastǎ zonǎ, în procesul de  translaţie și în derivǎ  creativǎ, pe drum, formându-se mii de miliarde de stele.

            Știrea pusǎ în circulaţie la noi de prietenii de la HotNews i-a fost prezentatǎ de consilieri premierului care într-un bum de inspiraţie și-a legat firul Ariadnei de degetul mijlociu  de la mâna stângǎ și de aici a început sǎ împleteascǎ la andrele o strategie în labirintul minţii lui tulburate de ghilimele. Ca sǎ rupǎ gura târgului, tot susţineau unii detractori de la B1 cǎ USL-ul n-are nici o strategie, a chemat alǎturi pentru început trei specialiști, pe Șova de la marile proiecte și drumuri, pe ministrul justiţiei pentru un cadru recte legal și pe doamna Firea specialista în fire, pulovere și parfumuri, pe val de când trista doamnǎ și-a dat demisia de carnaval.

            Foarte utilǎ s-a dovedit ideia cu Firea, femeia îi cunoștea bine pe Sandu Baiazid(numele Baiazid e de bonton, Ion era prea inodor, incolor și insipid, ca conducǎtor de oști, recunosti?...) Director la Administraţia Nationalǎ de Meteorologie și de asemni cunoștea fetele de la prognozǎ de pe vremea când era la televizor dizeuzǎ . I-au primit pe toţi meteorologii odatǎ în contumacie în partid sub pǎlǎrie uselisticǎ și i-au chemat la guvern pe blat sǎ facǎ o pozǎ artisticǎ, cod-atǎ și buget-atǎ curat.

            Și s-a așternut peste ţarǎ o gaurǎ albǎ polarǎ, cu viscol și fum și cu frigu. La început cocoșu a cântat de douǎ ori cu-cu-ri-gu codul-roșu. S-au dat explicaţii, somaţii, îndrumǎri informale, sǎ nu mai ieșim cu mașina pe drum la vale.

            Vântul ar trebui sǎ batǎ, și aerul sǎ se rǎceascǎ în centru. Pentru cǎ pe margini, mai ales în sud, ar trebui sǎ-și sporeascǎ viteza (apud 70-80 de kilometrii), și aerul sǎ se rǎceascǎ și mai tare. Aud cǎ va ninge zece centimetrii de la firul ierbii, din senin, în plin gerar, iar soarele se va acoperii plenar cu nori, în miez de iarnǎ, fenomen rar. Se vor produce nǎmeţi, vor fi în pericol cerbii, caprioarele și, muicǎ, zeci de babeţi se vor îneca în samovar, cu ţuicǎ…

            Cu circumstanţele și cu plugurile s-au blocat șoselele și sau deblocat belșugurile… Zeci de milioane de euro și miliarde de roni au roit-o de la buget, deszǎpezindu-se la baroni.           

            Nu e nevoie de ochi de ciclop, nici de telescop, se vede cu ochiul liber.

sâmbătă, 1 februarie 2014

Haikuuri. Din arginturile mele



            *
Cum se-nlǎnţuie
ca o iederǎ ploii
trupul tǎu tânǎr
           *
Capcane de vânt
zmeu sprinten, nesabuit,
zdrelindu-și glezna
           *
Dicolo de geam
noaptea ca o lupoaicǎ
alǎptând stele
           *
Precum fluturii
gloanţele ard argintul
zǎpezii din noi
           *
Nebǎnuite
tam-tamuri depun în cerc
liniști egale
           *
Raze de lunǎ
decojind somnul pietrei
…cum crește timpul
                                           Photo Bryan Tarnovski