sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Ultima sansa

Opriţi nemernicia ! Ne prăvălim în istoria cruntă primitivă de care speram să ne dezicem, ne discredităm ca oameni.
Domnilor ziarişti (mi-am călcat pe inimă cu apelativul), contribuiţi din plin la jaful politicienilor asupra dreptului nostru câştigat, cu jertfa copiilor din decembrie, de a gândi liber, de a alege adevărul de minciună.
Ne distrugeţi demnitatea, ne distorsionaţi imaginile. Ne îndoim deja ca naţie, ne destructurăm ca ţară.
In solda cui măcinaţi sistematic democraţia. Doriţi înapoi Comunismul, cu două ore pe zi televiziune cu botniţa ?
Vă putem boicota, vă putem noi pune botniţă refuzând a vă urmării scălămbăiala murdară, vândută consecvent mogulilor.
Aveţi grijă măcar voi, Robert Turcescu şi Răzvan Dumitrescu salvaţi-vă sunteţi tineri ar fi păcat de capacităţile voastre intelectuale să rămâneţi în acea Realitate pe care o bate Vântu. Mai aveţi o şansă.

miercuri, 25 noiembrie 2009

CRINOGIONIA

Erai mic Crinule, în umbra lui Geoană!
Poate nu ştii o floare, scade, se ofileşte când n-o vede soarele. (Iohannis să fie soarele?!...) Mai ales când umbra e în pădurea de copaci uscaţi a PSD-ului. Într-o pădure moartă, otrăvită de Iliescu n-au cum să crească drepţi, înalţi cum pretinzi tu, crinii.
În cel mai bun caz ies după ploaie ghebele, hrebenciucii, dannicii, şi din familia liberală a mânătărcilor, doar orbanii, şi desigur patricii cu mânăriile lor petrolifere.
„Să se oprească regimul Băsescu!”
Nu ar fi mai corect să se oprească regimul ciumei parlamentare băltite bicameral, pecinginea care ne-a sufocat ca un smog, seară de seară din ecranele toxice ale mogulilor ?
Am votat cu tine Crinule în primul tur, dar ceri prea mult, nu cred cum pretinzi, că Iohannis e soarele. Despre Geoană, după cum bate Vantu, numai de bine! Cum spunea...

miercuri, 18 noiembrie 2009

Cu prastia in vrabii - Curierul zilei

In urbea noastra sunt prea multi poeti ?

Dă azi cu praştia Silişteanu după vrăbiile lui Virgil Diaconu. Urât !!!

Aş fi dorit ca astfel de acuze să nu se mai întâmple în teritoriul atins de înger al literaturii, As fi dorit ca limbile şerpeşti ascuţite, să se duieleze doar în zona politicului mocirlit azi fără scăpare şi fără Dumnezeu. Ce sevă poate hrănii atâta ură. Irosim copaci în flăcările iadului, în loc să dăruim hârtiei suflet nou, vrednic de fală. Reveniţi-vă oameni buni !..

luni, 2 noiembrie 2009

Octombrie ca o vaduva tanara

Foto: Marius Stoianov



A trecut octombrie peste mine
ca o văduvă
tânără, înfrigurată
descheindu-şi cerga
de ploi
şi apele tulburi
s-au revărsat din zăgazuri
izbindu-ne

Mă încleştez,
cu braţele slabe
descărnate de frunze,
de coama de murg a vântului,
dar şoimul vânătorului
nu se mai întoarce

Mă las în genunchi,
parcă picioarele-mi
se scurg,
în două
firave
ape

Ea se descoperă, prelung
liber văluritoare,
ca un şuvoi,
ascunsă cum o lăsase Dumnezeu
când îi murise omul
pe primăvară

I se –mpliniseră pulpele,
şi şoldurile
îmbiau
doldora
de parfumul
merelor

Cum să mă-ntind în umilinţa
de-acum a tinerei femei,
să dau cep vinului să curgă,
şi cum să îmi desprind
fiinţa fără morţi în pământ,
de sabia celui înfrânt

Inima-mi se zbate
în capcana
strâmtă,
ca un pui
de vrabie

marți, 22 septembrie 2009

Becali,Bergodi,Belzebuth,Banel si Barroso,reitingul si iarba

Creştineşte, Becali nu mai avea puterea să înţeleagă specialiştii în iarbă. Conclavul tuturor dracilor parcă, se reunise pe Steaua să-şi deşerte nevoile, de se pârjolise întratât gazonul. Măndria de-altădată a patronului, întâiului cioban al naţiei!…
Veneau meciurile din ligă şi visul de mărire al Bănelului, prinţul fentei,
fin la gleznă ca o cadână, se năruia în nisip.
Într-o seară, după ce-l puse în scaun, se sfătui cu Barroso şi descinse către Muntele Athos ca să se-nchine la icoane. Noaptea avu un vis ce-i lumină întunericul.
Se făcea că Bergodi spurcase iarba. El cu buna lui creştere, cu educaţia lui domnească,cu amabilităţile faţă de presă şi galerie, zmintise locul.
Era nevoie de o schimbare, un alt limbaj, mai natural, îmbunătăţit cu înjurăturile de rigoare.
Înlătură Belzebuthul şi aduse şi-o turmă de miei să sfiţeasă arena.
Vorba zice, “să dai Cezarului”… Da cum să dai Cezarului ce-i al ciobanului?...
Fenomenul e la fel cu cel care se produce la Realitatea TV si Antene.
Dar nu poţi sti, dacă iarba, în speţă reitingul creşte acum, din înjurături, sau căcăreze de oaie…