miercuri, 10 martie 2010

Lovitura de stat cu publicul a "Naşului...

Istoria nu se scrie o datã cu faptele. E o perioadã de graţie în care istoricii clatinã profesional paharele de whisky şi contemplând cum pluteşte gheaţa, aşeazã datele ştiute şi neştiute, molcom într-o ordine fireascã. Existã însã clipe când regulile nu mai funcţioneazã, tunelul timpului ca un pahar de cristal se sparge cumva tensionat şi atipic, istoria se întâmplã direct, iar ochii noştri de gheaţã se fac ţãndãri izbiţi în ecranul televizorului. Rãmân pe jos, ca o mâzgã , cioburi împrãştiate şi picãturi de whisky.
E ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 89. Numai cã atunci în spatele zidurilor, sub acoperisul gol al trasoarelor diversioniste, direct pe cioburi s-au petrecut violuri.
Greu de ales acum dupã douãzeci de ani sângele de whisky.
Dar sã-i lasãm pe istorici, e treaba lor cum lipesc cioburile.
Pãstrând proporţiile azi-noapte la Naşu, pe B1 s-a scris istorie. Cu migalã Alex Stoienescu şi Cartianu s-au târnosit vitejeşte cu Petricã şi Gelu Voican, fiecare cu proiectul lui de pahar.
Si ca-ntr-un basm, din cer a coborãt un înger.
Greu de imaginat Cornel Dinu fostul fundaş(dar şi fost ministru), pe post de înger.
/…/”In septembrie 89 eram în Italia, l-am întâlnit pe Generalul Stãnculescu. Am cunoştinţã cã punea la punct cu diverşi diplomati, americani, francezi, englezi si rusi îndepãrtarea lui Ceauşescu. Lucra Malta”
/…/ “De unde ştiţi ce-au vorbit?”
/…/ “Eram îmbrãcat în sacou…”
”/…/El a dat “lovitura de stat cu public”. Restul îl ştiţi. Un bun roman. E la puşcãrie, dupã obiceiul pãmântului.”
/…/ “Dimineata lui 22 Decembrie în CPEX Ceauşescu îl facea trãdãtor pe Milea, pentru cã nu a scos tancurile pe strãzi sã tragã în mulţime. Un bun roman! Nu s-a împuşcat, l-a împuşcat Parcãlãbescu…”
/…/ “Iulian Vlad a ieşit din CPEX, a chemat trei comandanti ce asigurau paza intrãrilor în CC şi i-a retras pentru destructurare în unitãţi. Pe acolo au intrat revoluţionarii. A fãcut puşcãrie. Un bun roman.”
/…/”Intre ora 7 si 8, pe 22 decembrie s-au oprit toate radarele si trupe ruseşti speciale au fost plasate în munţi. Intr-o ora si cincizeci de minute puteau ajunge în centrul Bucureştiului. Se ştia asta.”
/…/In noaptea de 22 spre 23, de la ora 21 pânã la 7 dimineaţa am fost la CC împreunã cu Nina Iliescu, extraordinarã femeie. Eu am adus-o acolo. Eram de faţã la ora 2 când s-a vorbit cu Moscova.”
/…/ “Cine a vorbit ?”
/…/ “Domnul Iliescu şi Petre Roman… într-o limbã rusã perfectã. Roman era foarte agitat, vroia sã cheme bãieţii. Iliescu mai moderat, iar doamna Nina spunea tot timpul:
/…/”Ionele sã nu vinã ruşii”
/…/ “Cine mai era, Brucan? …el n-a vorbit ?”
/…/ “Pe la 4, a vorbit la NewYork”
/…/ “Mai fac o precizare importantã, eu eram în sacou…ei în pulovãr.”
/…/”Brucan ?...”
/…/”Avea pulovãrul sub sacou. Iliescu, am mai spus-o şi-o repet, mare om politic, singurul.”
/…/”Dar Dinescu ?
/…/ “Tot în pulovãr…bãiat bun pãcat cã-l agãţaserã ruşii… nevastã'sa, soacrã'sa…”
/…/ “Sergiu Nicolaescu?”
/…/” E mai complicat cu Sergiu, dar avea şi pulovãr şi sacou. Stiţi cã a filmat în direct Revoluţia Cubanezã (ştia revoluţia), a fost acolo şi când s-a dãrâmt Zidului Berlinului…”
Toate întrebãrile scurte au fost mitraliate bineînţeles de Naşu.
/…/”Mai aveţi rãbdare ?...Faimoasa proclamaţie program pe care şi-a însuşit-o Mazilu, nu ştiţi, a fost scrisã de Traian Stefanescu, Primul secretar de la Dolj dintr-o garnizoanã unde fusese închis. Mazilu a primit-o prin Montanu care o ceruse fostului profesor.
Bun intelectual  Traian Stefanescu, n-a fost închis. Mare ca el şi Stefan Andrei şi alţii, dar ei au fost la rãcoare.”
Aici intervine Gelu Voican, amuţit preţ de câteva ore dupã plecarea lui Roman la nevastã.
/…/”Eu l-am ajutat pe Traian Stefãnescu sã nu fie închis.”
Intrã pe fir şi Adrian Paunescu la douã noaptea, sã-i facã ode lui Gelu neam cultivat de nobil, confirmãnd cã el l-a rugat pe Gelu sã intervinã.”
/.../ Turişti ruşi, spioni ruşi, generali GRU, trãdãri rãzbunãri şi multe cele. Lovitura de stat cu public se confirmase.

/…/ "Incã nu, concluzionã Alex Stoienescu, ne-ar mai trebui o sursã. Noapte bunã ,adicã ... bunã dimineaţa."

luni, 8 martie 2010

Ne-om cauta - poezie de Ion Pribeagul

Nota: La 27 octombrie 1887 se nastea Isac Lazarevici
pe numele lui de poet Ion Pribeagul. Poezia de fata inau-
gureaza o noua sectiune; "Farmecul vieitii"






De la Nãsãud din vale
Şi ţinându-se de mânã,
Au venit Ion şi Leana
Cãpãţânã.

El cu coşul plin de ouã,
Iarã Leana lui cea dragã
Avea, lânã de ţigaie
În desagã.

Cum ajunserã în piaţã,
El s-a dus la poarta nouã
Unde stau ãia cu pãsãri
Şi cu ouã.

Iarã Leana lui frumoasã
S-a oprit lângã fântânã,
Unde stau femei cu scoarţe
şi cu lânã.

- Stai Ioane, stai o ţârã!...
Zise draga lui mireasã,
Cum ne întâlnim sã merem
Cãtre casã ?

-No, cã ghine, spuse dânsul.
Când va bate ceasul douã,
Eu te voi cãta la lânã,
Tu, la ouã !

Poveste de 8 martie

alexandrone.wordpress.com/foto                                    Poveste de 8 Martie


1. A privit împrejur _ cerul cu focul luminãtorilor, apele şi pãmântul cu verdeaţã _iscusitul Meşter. Lucrul era bun.
2. Si-a-mpreunat mâinile, şi-n rugãciunea lucrãrii sale a fãcut omul din carnea pãmântului, dându-i duh. Scrie scriptura.
3. Si-a mai trecut o zi şi încã o noapte. Cum sã laşi pradã singur, omul? Sã pazeasca via.
4. Cu grija mare a scos o coastã din somnul lui, şi a strãpuns cu ea bulgãrele albastru, storcând deasupra boabe de rodie
5. Apoi şi-a-nmuiat degetele în cupele florilor cu roua dimineţii. Sã-i fie gãndul curat
6. Ii plãcea cum se modelau în cãuşul palmelor rotunjimile coapselor, şi ascunzişurile femeii prefigurând ispita.
7. Astfel a fost searã, cerul, apele si pãmântul s-au potolit împreunã în sãrbãtoarea trupului desãvârşit al femeii .
8. In dimineata celei de-a saptea zi i-a poruncit omului toate zilele vietii lui sã-si zideascã femeia în iubire. Mulţumit de toatã lucrarea a purces în odihnã.
9. Omul supus greşelii, o zi din an, de 8 martie îşi aminteşte povestea.

vineri, 5 martie 2010

Babele si Congresul liberal

Oglindã, oglinjoarã cine-i cea mai frumoasã din ţara?... Işi fâlfâie Crinul întrebãtor genele tremurate mãrunt cãtre sala cuprinsã de admiraţie a Congresului liberal.
Privirea lui seninã de un albastru tâmp înfloreşte mulţumitã de sine, cãţãrându-se peste mulţimile prosternate şi deasupra liberalismului închistat în doctrinã.
Se fãcuserã listele.
Patriciu semnase fãrã sã consulte numele înşirate cu creionul de mâna lui Crin, semn de încredere din partea Marelui arhitect.( pe o foaie, din agenda oferitã cadou de Gioanã în noaptea de pominã …).
Singur Ludovicul, ca un ţap logodit ţopãie cu chitara în braţe un refren nesfârşit…”ţi-am dat inima mea, ţi-am dat inima mea…”
Afarã ninge. O babã rea.
Urcat la tribunã Cataramã anunţã vestea rea, cã partidul are mari datorii şi vestea bunã, cã la Cotroceni sa-ntors preşedintele.
Oglindã, oglinjoarã cine-i cea mai frumoasã din ţarã ?


Wallpapers Fantasy Oglinda Oglinjoara Desktop.jpg

miercuri, 3 martie 2010

Martisor

Am ratat mãrţişorul. Sper ca legiunile primãverii sã izbâ

Mãrţişor întârziat


Gândul mi s-a-ntors acasã.
Eu şi gândul, mai précis.
E o vreme pãcãtoasã
Nu pãcatu-i interzis.

Dã în clocot colţul ierbii
Si speranţa-n absolut,
Prin pãdure cheamã cerbii
Caprele la aşternut.

Asta e democraţia,
Libertate cât cuprinde.
Licitând ai garanţia
Cã poţi cere, ce se vinde.

Dar de nu e de vânzare,
Cum ajungi la o himerã ?
Mãi bãiete dã-i o floare
Si-apoi…sperã !!!...

PS. Vine postul pastelui, sau a venit...