miercuri, 21 decembrie 2016

Un altfel de profet





Am intrat de dimineață într-o prăvălie. Întâmplător era o Prăvălie culturală. M-am uitat pe rafturi. Marfă de marfă, prezentată frumos, pachete de cărţi legate cu eşarfă roşie, ca într-un magazin de antichități unde printre statuete de Tanagra și ceramică de Delft, sfeșnice din bronz și tablouri, găsești dacă vrei până și smartphone-uri de ultimă generaţie pentru cadouri.
Chiar în umbra vânzătoarei ușor de aflat dacă ai fi trimis-o să-ți aducă un corp de iluminat cu Ninsoarea electrică, marca Traian T Coşovei, ediţia II-a de la Vinea îl văd pe Suciu însămânţat în aldine negre pe un cer de carton alb, iar pe cealaltă parte, căluţul în frâu de la Tracus Arte. Ceva mai jos, amândouă coperţile adunaseră din gudron şi bolovani nişte mogâldeţe ce urcau agale de mii de ani spre vârful muntelui, într-o Direcţie mereu 9. O mulţime dezordonată de felinare oarbe, mânată de la spate de limba clopotului ce sfârşea cumva îndoitura cârjei papale, ca o pâlnie răsturnată…

Acolo Suciu, adăstase sub un măslin, culegând merluciu fără oase din pom, merindele îngerilor, să prindă puteri de profet popular, iar în pahar clătina chipuri de femei îndulcite cu ierburi de leac vrăjite, tot să le bei, încet, încet, în vin sângeriu. Şi-ntr-u târziu să le urci în prepeleac de plăceri, până sus la zei, de ofrandă… Să nu rămână nesfinţite, ca marfă de contrabandă, . (Cuvintele mi se par aici mai puţin potrivite, am să revin! …)

Se vinde Profetul? Dau cu zarul discret către librar.

Nu, că n-are preț!... mi-a răspuns cu erată Geta Munteanu de la Librăria Sadoveanu mutată pe Edgar Quinet .

Harul nu se vinde niciodată! Cartea DA, dacă eşti poet!



Pe seară scot cartea şi citesc:
Suciu avea o pisică destrămată care se trezea la trei dimineaţa pe fond nervos şi lătra profund. Vremurile-s grele şi întoarse pe dos, aia-i din ce în ce mai scurtă şi timpul se rostogoleşte rotund pe burtă …
Au trecut zile şi nopţi, file după file şi am văzut că sunt bune şi ne-a durut pe toţi la turtă pe coji de alune…Mi-e puţin frică, aş putea continua cu budinca de păsărică şi tavanul văruit…
Cum fiecare scrie pe pielea vacii lui, cei slabi şi neîncheiaţi apucă să se ducă pe calea erudiţiei desfăcându-se tăcut în cele ce erau de desfăcut…
Doamne Tu nu ştii cum e să scrii cu moartea în sânge. Să naşti un copil înseamnă să dai de lucru morţii.  
Suferi numai de bolile tale! Rareori, o scânteie scapără-n beznă, dar numai ca s-o facă mai neagră. Cântă un om singur pe stradă şi nimeni nu deschide fereastra, iar tu femeie va trebui să-i strâmtezi hainele noaptea din memoria degetelor…
Iubesc poezia ca pe o mamă vitregă, mă uit la ţâţele ei şi-mi vine să muşc, îmi înfrânez crunt poftele ş-mi umplu paharul cu ţuică. Mi-aduc aminte că sunt fiul văduvei.
 Voi aprinde o flacără atât de subţire încât Dumnezeu îşi va ţine suflarea să nu o stingă...



Ies din carte. Privesc în mine. A început să ningă cu vulturi tandri…

Tablete în alb şi negru. Carte în pregătire

sâmbătă, 17 decembrie 2016

Norme gramaticale



De ce uneori viaţa este mai tare decât gramatica? Vis a vis de postul precedent – „Şi a fost ziua lui Ioni”? Pentru că oricâte argumente aş aduce în sprijin, evident genitivul dativ al lui Ioni, nu ar cadra cu motivul în sine, în prezent şi în viitor al normei gramaticale.   
Pot fi de acord că Ioni e soţia mea, primatul, fără îndoială de gen feminin, dar aşa a fot scris în destine, totdeauna să ştie ea ca bărbatul, câtă apă să toarne în vin, ca să ne fie tuturor bine.

Ea e mereu învingător nu învingătoare, oricâte gramatici i-ar sta în cale! Şi nici o normă întâmplătoare n-ar putea să ne ţină în joc, când trage de pe foc oala cu sarmale…

Si a fost ziua lui Ioni



 

 








vineri, 16 decembrie 2016

Grande Casino



Înţeleg, dar este peste puterea de înţelegere a mea, că fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, nu a prins un loc în senatul României, cu toate că la Argeş obţinuse un scor bun. Bila aruncată de dealer cu o mână strâmbă în ruleta de la redistribuire şi-a făcut încă odată de cap, oprindu-se în căsuţele roşii pe care trişorii şi obişnuiţii din fauna cazinoului şi-au pus jetoanele.
Am convingerea fermă că printre primele măsuri ale noii legislaturi PSD-iste, Casa Poporului va fi transformată în Grande Casino şi astfel promisiunile optimiste din campanie îşi vor găsi resursa de finanţare
Prin urmare, circulă un zvon că mulţimea mută care n-a votat şi-a retras check-inul de avion de la Tarom, nu se mai strămută în Ursa Mare. Ar fi păcat să nu culegi direct din pom atâtea fructe de mare…

joi, 15 decembrie 2016

La multi ani Ioni!




Ce să-i urez eu soţiei de ziua ei? Să rămână fântâna pe care o ştim şi la care ne întoarcem mereu!

Semnăm cu toţii. Tata, copiii şi nepoţii

La mulţi ani!

Tortul de la Cofetăria Irina, mai târziu.