vineri, 11 ianuarie 2019

Fir întins Nicule



Să scrii la plecare despre ultima călătorie a unui om, ştiind că nu ai să-l mai revezi vreodată… Şi-a luat undiţele sale pe umăr, aflase că undeva într-un al cincilea anotimp, la marginea galaxiei, s-ar afla raiul pescarilor… A mai dat un ocol aşezându-se pe o piatră, să mai tragă un tutun şi să asculte cum depăna apa din Râul Târgului firul poveştilor lui, pe care şi le însuşise, ascultându-i gândurile în după amiezile când nici o mreană ascunsă în nisip nu se lăsa momită de boţul de mămăligă… Şi el cum să meargă a doua zi la serviciu? încerca să le facă din vorbe!… Ce vor zice colegele? ce vor pune pe frigare în cuptoarele din tratamentul termic, în pauza de masă care se prelungea de obicei într-un adevărat festin, sub privirea lui mulţumită înflorită în zâmbet… Or să spună că Nicu Toc e doar un lăudăros! Sau că nu l-a lăsat Nina să plece la pescuit că era de săpat grădina.

Uzina a fost a doua lui casă de când elev la şcoala profesională s-a îndrăgostit de ea. Se simţea de cum intra venind din Colibaşi pe poarta 3, ca peştele în apă. Am fost colegi la Controlul Tehnic de Calitate al Cutiei de Viteze. El conducea o grupă şi eu a doua grupă de controlori. Am împărţit tot! Necazurile, problemele, biroul şi nu e cel mai fericit moment să glumesc, până şi soţiile, Pe Nina o aveam eu în echipă, iar soţia mea activa în echipa lui.

Din fire eu eram mai exigent, el mai concesiv mă sfătuia râzând, „Ioane fii mai blând că viaţa e scurtă!”Pare să fi avut dreptate el!

În fiecare dimineaţă la birou, nevastă-mea avea un obicei, îl căuta în geantă. Aducea de la Crăciun şi până în miezul verii de la saramură o şuncă pregătită de el care se topea în gură!

Drumurile ne-au despărţit după ce am ieşit la pensie. Mă trezeam cu el la telefon din când în când, nu se mai termina din vorbit şi eu după ce mă punea la curent cu cine a mai murit, mă retrăgeam în laptopul meu şi îl plasam soţiei să-şi termine ce-avea de povestit…

Zilele trecute făcând un bilanţ cu soţia, am constatat că nici noi nu l-am sunat de Sf. Nicolae pe Nicu Toc şi nici el nu ne-a sunat de Sf. Ion. O fi fost supărat… N-am mai apucat să-l sunăm!

Fir întins în Raiul pescarilor Nicule!

Dumnezeu să-l odihnească!

marți, 8 ianuarie 2019

îngropat în praf de câmpie


îngropat în praf de câmpie

într-o transhumanţă bizară
de sezon
aştept la peron în gară pustie
trenul care va să vie
păstorind în propriul meu trup
turma
într-un teren de vânătoare împrejmuit
pândind negreşit un lup
ce mi-a luat urma
şi tot se ţine după mine
şi-mi dă târcoale-n spirale…
  
şi vai nu e drept
şi nu pot să-mi acopăr
sau să-mi asum vina
într-o viziune calmă
în praful ceţii din palmă
descopăr
şina de cale ferată furată
şi suspendată linia vieţii…



(volum in pregatire Al cincilea anotimp)

Recitalul poeților eCreator, Baia Mare, 7.12.2018

La minutul 36 Ion Toma Ionescu. Multumesc lui Adrin Suciu realizatorul emisiunii si lui Romeo Ioan Rosiianu cel care ne-a intalnit!...l

duminică, 6 ianuarie 2019

Aghiasma mare


Bǎut-am apa sfinţitǎ întâiul
și înnoitǎ pare sǎ fie faţa lumii.
M-am bucurat de tainǎ
întru Hristos și-mi simt
trupul curǎţat
de pǎcatele cele multe.


Cugetul e ca un drum deschis
și mǎ arunc în vâltoare dupǎ cruce.
Subţire ca peștele și ca el
de ager prind crucea.
Apoi din casǎ în casǎ
o înfaţișez cu smerenie
celor care-mi deschid


Ion mi-e numele
și v-am adus un tropar
ca un mǎnunchi de busuioc
înmuiat în apa sfinţitǎ
a Iordanului

miercuri, 2 ianuarie 2019

Tot al cincilea anotimp


tropăitul bocancilor

precum un noian de soldaţi
argăsind la un loc cu moroii
pielea măslinie a ploii…

un miriapod de asfalt

desprins din nori
şi întins pod de oase
peste gaura neagră
în agonie
cu sclipiri lucioase şi
goale de sens din tavan
ce îmi dă fiori
ca un ecran smartphone
imens
fără baterie
nici dumnezeu 
în marea lui spălătorie
nu ne mai spală 
să rămânem curaţi
oricât am fi blestemaţi
amin 
e cuvântul din urmă
mai greu
decât un păcat între fraţi

al cincilea anotimp
e ca şi când scriind
şi bând vin în tăcere 
cu moartea la masă
te-ai îndrăgosti de ea
şi ai mai cere un rând...