Tabletă de cocostârc

Corpul uman este fără îndoială o orchestră care interpretează o simfonie sau o sonată. Un şlagăr, sau o geampara, o horă staccato sau o manea, după cum dictează căştile din urechile fiecăruia. Se întâmplă ca părţi din întreg, suflătorii sau instrumentele cu coarde, percuţia, orga sau pianul, chitarele, acordeonul sau cornul englez, să se abată suav anapoda peste câmpul verde cu gardul dărâmat al portativului, părăsind linia melodică spre disperarea dirijorului care, închide ochii şi într-un picior, cu bagheta sprijinindu-se de aer, cu cerul căzut pe el, încercă să ţină totul în echilibru.

Domnilor/doamnelor, aţi stat vreodată într-un picior cu ochii închişi? Încercaţi vă rog acum şi număraţi clipele. Dacă reuşiţi să rezistaţi până la 10 înseamnă că orchestra dumneavoastră încă performează. Dacă nu, sigur s-au dezacordat clapele, s-a rupt vreo coardă mai sensibilă la vioară, s-a înfundat timpanul cornului englez şi suflătorii s-au dedulcit la tutun sau etnobotanice. În cazul ăsta, starea de sănătate a corpului arată că aveţi 60/70 de ani, chiar dacă n-aţi împlinit 40 şi credeţi-mă, e inútil să mergeţi la doctor. Lăsaţi-l pe ministrul ăla care-o fi, nu-l disperaţi, să-şi facă reforma în linişte.
Şansa dumneavoastră sunt exerciţiile Jin Ji Du Li. Staţi într-un picior precum cocostârcul, cu ochii închişi, zi de zi! După cum spun specialiştii chinezi, practicând zilnic un minut sau două exerciţiul, veţi evita senilitatea, iar hipertensiunea arterială, diabetul, afecţiunile coloanei sau cele cervicale, nu vor mai întrerupe peisajul. Memoria şi calitatea somnului se vor înbunătăţii.
Nu-mi cereţi să dau din casă ştiinţific ce meridiane ale corpului stau în echilibru în picior şi armonizează centrii nervoşi ai diferitelor organe. Nu e casa mea, am primit-o pe net şi o dau mai departe.
Staţi într-un picior, fiţi propriul dumneavoastră dirijor şi dacă tot auziţi în cască o muzică proaspătă, nouă, când schimbaţi piciorul de sprijin, poate scuturaţi şi manelele...
Sănătate multă!

Papa şi papina

„Să construiţi o patrie mai dreaptă şi mai fraternă!” Ne-a îndemnat Papa Francisc într-o viziune modernă, frământând şi dospind într-un aluat omogen, în jurul lui, inimile românilor într-o inimă mare, cât pâinea cea spre fiinţă, rumenită pe vatra strămoşească, în Grădina Maicii Domnului. După trei zile  pline de har în care ploaia s-a oprit miraculos în marginea evenimentelor, ca să lase locul soarelui şi curcubeului să strălucească pe cer, papa Francisc şi-a luat la revedere mulţumit, binecuvântând de pe scara avionului.

O singură fiinţă mai poate unii inimile românilor într-o consonanţă unică şi de netăgăduit. Doar zâmbetele ei pot aduce în sufletele noastre explozii de bucurie în marginea unui titlu de glorie. Sper ca nimeni să nu considere că am făcut o impietate, alăturând lângă întâmplarea Papei, o mică istorie posibilă a Halepinei la Roland Garros. Să fie Săptămâna luminată care urmează, încoronarea Papinei? Ce mult mi-aş dori!

Tic Petroșel și Cenaclul 9, 18.05.2019

La minutul 1:44:30 Ion Toma Ionescu

Carte eveniment la Bookfest

          „Satul părăsit pe trei sferturi, cobora pe munte de o parte şi de alta a unui drumeag de ţară, rupt din loc in loc de viitură. Nicăieri glasuri de copii. Casele înseşi, îngenuncheate, păreau fantome cu zidurile şi acoperişurile lor sparte. Doar ploaia şi vântul îşi mai găseau refugiul sub mormanul de cărămizi.
           De mirare cum totuşi au rămas in picioare casele, după ce sufletele s-au băjenit! urnindu-se la deal greu, către cimitir — cu numele încrustate pe răbojul crucilor, şi la
vale de-a rostogolul, către oraş sau altă zare deschisă — cu numele încrustate nicăieri.”
(albaştrii, dosarul. Fenmenul Piteşti 1971. Ion Toma Ionescu)

Soldati in piata soarelui

Un comando de zarzari a trecut prin oras
pamant de flori au nins pe caldarame
pe senile teribil un tomberon urias
pare o corabie fara parame...

(La evenimentul Editurii Art Creativ, Soldati in piata soarelui, cu un numar insemnat de domni... Multumiri Daniela Toma!)

Fotografii Tudor George Calotescu