O iniţiativă şi o realizare împlinită, egală cel puţin cu numele colecţiei, pentru care Danielei Toma, factotumul editurii Art Creativ, i se cuvin toate aplauzele!
Pentru mai multe imagini clic pe LINK
https://pasareacetii.blogspot.com/2016/10/versuri-si-fotografii.html
ÎN OGLINDĂ
1. Ce lung e drumul…
Nu se mai sfârşesc
benzile de bitum perfid
ale autostrăzii,
deşirate
pe mosorul negru
din înaltul ceresc,
bretele de gumilastic
ale unui extensor,
la care timpul,
un atlet stelar celebru
îşi lucrează muşchii,
întinzându-i la maximum,
până se subţiază,
Doar oasele mele
împletite într-un coş
de nuiele se sfărâmă,
parc-ar fi de ceară.
Suntem în rulaj către două sute…
în miezul unui blocaj
şi nu ştim alte rute…
Matematica e precară,
nu te poţi baza pe ea,
precum un poet
pe magia dintre cuvinte…
Cifrele dinapoi, nu sporesc
egale cu cele dinainte,
care scad atât de încet…
*
2. Ce scurt e drumul…
Cum se sfârşesc
benzile de bitum perfid
ale autostrăzii,
înşirate
în înaltul ceresc
pe mosor…
Timpul, un atlet celebru
îşi lucrează muşchii
la un extensor stelar
cu bretele
din gumilastic negru,
întinzându-le la maximum
până se subţiază…
Oasele mele şovăiesc
împletite
într-un coş de răchite,
se împuţinează,
se sfărâmă
parc-ar fi de ceară
şi desfrunzesc…
Rulăm ţintit în proiect
în miezul unui blocaj
direct spre ţintirim,
cu acul la kilometraj
înţepenit
fix la două sute
şi nu ştim alte rute…
Matematica e precară
nu-i un fluid
să-l întorni din drum
şi să treci prin vad,.
Doar poetul rar răstoarnă
în versurile lui
magia dintre cuvinte…
Cifrele dinainte nu sporesc
egale cu cele dinapoi,
ce scad atât de rapid…
Pictorul Ion Pantilie mi-a trimis o postare a Denisa Popescu Martin cu câteva fotografii din expoziţia sa, al cărui vernisaj se va întâmpla mâine. Am luat-o ca pe o invitaţie, dar neputând să ajung, îi trimit la rândul meu o fotografie mişcată din recentă mea carte pe care o împart cu prietenii ca pe o pâine caldă. Succes maestre!
Scriitori și cărți în viitoarea tabăra de creație Aris din Slănic -
Argeș, un șantier deschis, împărățit de Firiţă Carp, omul cu suflet
mare, directorul editurii Detectiv literar. Aici și acum ne-am visat o
clipă în viitor!
Aşa cum ne-a obişnuit UZPR-ul sub conducere lui
Doru Dinu Glăvan este alături şi se implică în iniţiative de parteneriat
cu diverse entităţi socio-culturale, care au ca scop realizarea de
proiecte benefice pentru obştea ziaristico-scriitoricească.
Să le
urăm celor care au aşezat tabăra, ce se vrea multidisciplinară, într-un
ţinut magic binecuvântat de Dumnezeu, să li se împlinească visul cât mai
repede cu putinţă!
Mă sună fiică-mea de dimineaţă la telefon, în segmentul ăla întârziat, când somnul e mai dulce şi încep să bată clopotele de la biserică, să-i fac o scurtă analiză a faptelor dezvăluite de Antena 3, cu operaţiunea Furtul voturilor, pusă la cale de USR-ul lui Barna, sub oblăduirea serviciilor străine aduse de Clotilde Armand în sectorul 1.
Îi
mărturisesc cinstit că sunt depăşit de evenimente, că eminamente ieri n-am
privit nici o secundă Romania TV,
nici ANTENA 3 cea imundă.
– Păcat! Ai fi văzut clanul acela de derbedei care devalizau voturile în camera cu saci, păziţi de jandarmi! Vor intra precis în istorie, căci s-a depăşit dintr-odată practic furtul secolului cu maşina blindată, din dimineaţa de 5 iulie 2004, cu banii filialelor Galaţi, Constanţa şi Ploieşti ale băncii ABN Amro! Furtul secolului adevărat, a fost aici la sediul primăriei lui Dan Tudorache…
Cu cât tupeu intrau derbedeii în cadrul filmat al camerelor de supraveghere, ca mafioţii în bar! Aveau o linişte interioară căci patrihoţii pesedei vigilenţi, se strânseseră deja afară şi strigau Tudorache primar(!), de gândeai că în spatele zidului, deja a ajuns în stradă, galeria Rapidului.
Ce fac organele? Nu vor să vadă?Nu au oficial nicio poziţie! De ce nu se apelează la Sistemul VAR?...
Lăsând gluma la o parte îi spun fiicei mele că ieri la televizor toată ziua m-am uitat la Roland Garros n-am stat duios, cu gura căscată la fake news-urile lor.
– Eşti nebun tată, ţara arde şi tu leoparde te distrezi cu Halep-a ta de gât?... Am să cer să mă desfiezi, nu mai vreau să-ţi fiu fată! Cum poţi fi atât de pensionar! Iaca, tocmai ce văd o babă cu pasul rar, parcă s-ar plimba în Poiana Ţapului, trecând prin faţa unui tramvai şi făcându-i semn vatmanului cu mâna deasupra capului, să pună frâna şi să oprească, să treacă ea mai întâi, că ea cu munca ei a clădit Ţara Românească!
Halal scandal! N-aş mai zice pâs! Învăţaţi să pierdeţi că vă faceţi de râs!
