luni, 3 octombrie 2016

Tabletă în alb şi negru. Oaia fantastică



În căutarea oii fantastice
             (revenire la text)


           Am citit cu mare plăcere de curând, un bestseller al unui scriitor japonez Haruki Murakami născut la Kyoto 1949. Şi ce dacă eu m-am născut la Piteşti 1948. Mi se pare că similitudinea e perfectă şi consemnez. Suntem amândoi în urma vieţii tot pe-acolo, cumva în conexiune directă, la un rând.(Gând la gând cu bucurie!)
El a primit o fotografie de la un prieten, „un peisaj muntos cu păşuni întinse şi nenumărate turme de oi”. Din acel moment zilele lui obişnuite şi anoste vor fi transformate în adevărate aventuri trăite, căci obligat să plece în călătorie „În căutarea oii fantastice” pe care un personaj misterios a identificat-o în fotografie, va reuşi să dea literaturii o capodoperă!).
Şi eu am primit o fotografie de la un personaj plin de mister. Un peisaj muntos într-un selfie cu o Mioară blondă şi puţin mai în spate o oaie. Bine că nu se văd toate că deveneau pleonastice!... Dar cât de greu să optezi ca romancier între cele două Mioare fantastice!
La Romanica, cu oaia năzdrăvană s-a mai scris o capodoperă. (Mioriţă laie, laie bucălaie...)
Ceva îmi spune să mă iau după blondă, nu după oaie.
Altfel capodopera mea va fi... apă de ploaie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase