joi, 23 iulie 2026

Sub castan

 


SUB CASTANUL DIN CURTEA OLGĂI DELIA MATEESCU, căutând umbră într-o zi caniculară, am răspuns invitației de a ne întâlni câțiva dintre Poeții cetății, la o șuetă literară pentru plăcerea de a fi împreună, a uita de războaie și bătălii politice, de inundații și incendii megalitice, revărsate ca un tsunami permanent din găurile negre ale televiziunilor de știri, evident.

Tot atât de sigur eram că nu vom vorbi despre Putin ori Trump, despre traiul scump, despre Messi sau Lamine Yamal și nici măcar despre Lia, cea cu nostalgia democrației în Partidul Liberal.

Am vorbit despre teatru și film, can-canuri cu actori și actrițe celebre, ne-a purtat prin tenebre și grote ca un adevărat scutier al lui Don Quijote, Vasile Menzel(a se vedea contrastul, Sancho al nostru n-are Panza, în traducere panza e burtă). El îi știa pe toți artiștii ăia triștii care au dat note la securitate, pe unda cea mai scurtă dintre toate, în celălalt regim. Se documentase la CNSAS. 

Dar regină a rămas, să nu ne ferim de regalitate, tot poezia.

Nu putea lipsi din dezbatere în grădinița din fața casei Olgăi, scoase din joben, saleurile cu brânză sărată, lubenița și pepenele galben, mini-prăjiturile cu ciocolată de la Cofetăria Irina asortate cu înghețată... Simt și acum în papile smochina, cu miezul ei purpuriu și alte minunății gustative pe care nu le mai descriu.

Am eu motivele mele! Să nu creadă cineva că descrisele dulcețuri pot să sporească visele rele ale celor care vor să slăbească...

Personal am venit la întâlnire cu poezia unui experiment. Pe moment lucrez la o antologie și mi-a venit ideea să-i cer inteligenței artificiale să-mi ierarhizeze valoric, cu argumente, textele din fiecare carte pe care le-am comis-voiajor, adică le-am comis prin voință proprie la prima impresie, ierarhizându-le în mintea mea.

Am rămas surprins să constat că mecanica Chat GPT nu diferă esențial de analiza mea subiectivă și îmi doream alte opinii.

EXPERIMENT SELECȚIE CHAT GPT

Ion Toma Ionescu

BURSA ÎNGERILOR

În metru antic

 

e sigur că piatra

a fost pe lume

înaintea lui Dumnezeu

altfel cum să explici

apele curgând

între pietre

rotunjind pietrele

şi rostogolind

la vale nisipul

 

e sigur că

obosit şi singur

Marele Strateg

s-a relaxat

pe plajă

desenând în nisip

cu mâna dreaptă

poate îndrăgostit

femeia

după chipul său

cu linii mult ajustate

rotunjite

de expertiză

 

în timp ce

cu mâna stângă

ținea pe cer

soarele în priză

 

Tinerețea ne-a căzut de pe umeri

 

ochii pândind

la geam

în încercănata

memorie…

 

se clatină noaptea

ca o leoaică rănită

gura-i de foc

scuipă vipere

 

în spatele draperiilor

răvășiți ca două corăbii

cu catargele

asuprite în țărm

 

de furnici şi de greieri

presărăm nisipuri

cât să umplem ruina

din obositele chipuri

 

curge ora din turn

în oglindă se lasă ziua

însingurați

ne privim

 

tinerețea ne-a căzut de pe umeri

ca o hlamidă a umbrei

 

 

 

Bursa locurilor de îngeri

 

în răstimpuri

cad păsări

una după alta

precum casele

de chirpici

înmuiate în

armătură

 

cum să cadă

o pasăre din cer

dacă nu s-ar răsturna

pământul

ca o clepsidră

cu oasele istovite

de viitură

 

șuvoaie

de bolovani

se rostogolesc

pe versantul

strâmt

cât un gât

de lebădă

 

un lanț

de îngeri

surfând

supli

se strecoară

bine

antrenați

 

pe scara

abruptă a turlei

bisericii

din deal

lustruind

scândurile

cu ceară

 

încolonați

așteptăm

să se deschidă

bursa

locurilor

de îngeri

 

 

Pastile de timp

 

pastilele cu timpul lucrează

n-au nicio treabă

cu organismul

 

ți se dă la naștere

un timp al tău

şi un număr aferent de pastile

 

un fel de unități concentrate

n-are importanță

culoarea sau forma

 

albastre roșii

mai mici mai mari

nici ziua nu seamănă cu altă zi

 

unii le consumă

după rețetă riguros

seara dimineața

 

alții se dau sportivi

şi-apoi le iau

cu pumnul

 

degeaba intri-n panică

sau te pui bine

cu farmacistul

 

tot alea sunt

stai calm oricum la ultima

se oprește timpul

 

Dacă aveți observații nu vă sfiiți, comentați-le. Am rezistat eu la Chat GPT

 





miercuri, 22 iulie 2026

TABLETĂ DE VARĂ

 


Tabletă de vară
Marea revarsă dinspre orizontul albastru muzica amplă, majestoasă, a valurilor. De dincolo de pălăriile de trestie ce desenează pe nisipul fierbinte ciuperci inconsistente de umbră, vin spre noi acorduri ritmate contrapunctate de bubuitura unei pedale prăvălite peste pielea de bivol întinsă a unei tobe.
Clapele pianului rostogolesc o linie melodică înaltă, în distonanţă cu sunetul cioplit în aer nefiresc de ciudat, printre arabescurile din zborul planat al pescăruşilor.
Stau pe un şezlong alb, desluşind norişorii din vată de zahăr ce filtrează lumina soarelui. Şi odată se face gol în mulţimea de pe plajă şi o siluetă bronzată, blondă, cu mers elastic se îndreaptă fix către mine. Toţi ochii plini de invidie privesc ţinta mişcătoare de parcă acolo s-ar afla capătul nordului.
Îmi face semn s-o urmez în mare, lunecând ca o sirenă sub valuri. Un cântec vrăjit vine din adâncuri.
Braţele vâslesc, parcă mă simt mai puternic şi apa mă trage legat de ea cu fire nevăzute. Am trecut de geamandură. Suntem departe în larg, doar noi doi. Păstrez imaginea ca pe o dulce oboseală în mine. Mi se pare că visez. E o fericire simplă…
Înapoi!!!... Strigă de pe mal salvamarul.

sâmbătă, 18 iulie 2026

Peisaj marin

 


peisaj marin
în fereastra deschisă
cuvintele se scriu direct în mare
pe decupajul albastru
care se adânceşte sau se întinde
nici urmă de valuri
vântul îşi face cuib
potolind pe strune o muzică
ce se deschide în lumină
cum dimineţii
lanul de floarea soarelui
trupul de abanos al femeii
eliberat de mângâieri prelungi
iese din raze
şi tresare când razele
se transformă în lacrimi
şi cad în mare
se arcuieşte negresa
ca o stafie dispărând în adânc
după un timp
o zăresc despicând apa sărată
cu un crab pe sân…

vineri, 17 iulie 2026

Cum trec cocorii ca țipătul verii prelung

 















Sfârșit de vară

 

I-a crescut

un snop de grâu

în degete...

Și nu mai știe grâul

de unde-i început,

și care-i mâna lui.

 

Și ca într-o magie

își poartă la vedere

minunea,

rostindu-și

în zorii dimineții,

rugăciunea.

 

Și vin secerătorii

ca peți-torii, mulți,

ai Penelopei

femei ale ceții,

cu părul lor lung

legând snopii.

 

Sărmanul ciung!  

Dând glas durerii,

pune semnul mirării,

salvând

de la înec, norii

din privirea lui...

 

...Cum trec cocorii

ca țipătul verii,

prelung!...


luni, 13 iulie 2026

SIMONA ȘI 13 IULIE

 


Într-un tezaur al clipelor magice pe care timpul și memoria sportivă le capitalizează și le sărbătorește semnificația și strălucirea, în fiecare an, pe fila de calendar a zilei de 13 iulie, din 2019 încoace, stă înscris cu mândrie numelui SIMONEI HALEP, înveșnicit pe iarba de la WIMBLEDON.

2 pagini de blog de atunci, când a învins-o pe Serena Willeiams în mai puțin de o oră, 6-2/ 6-2 și o imagine de acum ca invitat de onoare.

Mulțumim Simona pentru tot!