Fiica mea Cristina Maria când ne-a așezat în fotografie, a pus soția cu o treaptă mai sus pe piedestal. La noi în
familie, trebuie să o spun, nu-i anarhie(!). E un lucru bun că păstrăm o ierarhie stabilită democratic, în comun. Am crezut sincer în sinea mea inițial că e o greșeală de regie, Dar să nu mă înfund prea static în văgăuna vorbelor(ar fi fost dramatic, o prostie, se votase deja!...), m-am dat la
fund în plan secund acceptând demersul.
(Știți, eu le am cu versul și cu proza când nu stau la televizor, si ca scriitor
contemporan îmi iau doza de libertate din când în când, și luând câte ceva din
universul meu interior mai scriu un rând la marele roman).
Internați la Ana Aslan acum amândoi într-o garsonieră de
spital, după 51 de ani de conviețuire cu consoarta(deh, așa ne-a fost soarta), injectați
cu gerovital pentru întinerire sezonieră măcar, în numele dreptului roman am
întrebat AI-ul cum e cu bârna și paiul din ochiul altuia?...
Răspunsul înțeleptului asupra conceptului a sunat cam așa:
“Să lași femeia deasupra la bine și la greu în viață e temeiul, nu-i o greșeală! E doar amănuntul (!)... Că ea oricum iese fără îndoială ca uleiul la suprafață, sau ca untul când bați putineiul.”
Să fim sănătoși!
Link spre clip
https://www.facebook.com/reel/861928373670509










