Azi e ziua lui
Daniel Marian, portdrapel al poeziei și criticii libere. Altcineva, mai rar găsește
- iarna, vara, dimineața, seara - atâtea ouă de veveriță în cuibar câte găsește
el. Cu grijă mare și răbdare extrage din gălbenușul de ou firișorul de sânge,
un țesut mai aparte, o rune și în notă ironică o pune ostinato ecou într-o
cronică, de obicei cea mai prețioasă dintre toate de te întrebi dacă ai
meritat-o!...
Aș fi vrut de
ziua dumnealui să-i trimit cadou la rândul meu o carte nouă cu “Fotografii mișcate,
reverențe lirice” și ceva ouă de guștere în ea. Dar cum viața literară a cărților
e tot mai grea, rândul nu i-a venit la tipar odată cu gândul. Așa că rup doar
trei pagini din ea...
LA
MULȚI ANI DANIEL MARIAN CU SĂNĂTATE ȘI HAR!












































