POEZIE ÎN OLTART

 Mulțumesc mult Oana Anca Mihaela Glasu!

78. DUPĂ O ANIVERSARE

       

Mulțumiri celor care ieri mi-au transmis parte din gândurile lor, urări de bine și aprecieri. Și așa cum se cuvine, întorc la rândul meu parte din ce am primit. În plus, două pagini din noua mea carte cu prieteni ce trebuie să apară sper în curând la Editura Hoffman, Fotografii mișcate - Reverențe lirice, In fond o auto-dedicație. Sunt ți eu prietenul meu,, nu!?...

78

 

Sunt un vas de pământ

în care şoaptele

dinlăuntrul meu

au rupt malurile

şi sufletul

singur în barcă

înaintează fără rame

sfidând valurile

de parcă ar fi

un Dumnezeu

al propriei drame

N.A. Nevoit să constat, cu regret și o mină tristă, că în ziarul Universul datat, 02 noiembrie 1948, nu a existat rubrică de nașteri... Unde numele meu de poet ar fi putut să fie consemnat!...

FOTOGRAFII DE INTERIOR

 

            Ochiul magic al Nikon-ului clipește scurt captând iminența realității. Lumina taie pieziș și, cadrul umple ca o explozie resorturi interioare nebănuite. Dincolo de așezarea firească a straturilor de rocă în aer, pânza expandată a clipei, absoarbe umbrele și artistul, sparge coaja sâmburelui cu piatră. Încântarea desfată. Timpul înțepenește strivit. Dincolo de geam bodogănește mărunțit ploaia, ștergând urmele...

Vezi mai puţin

LUPTA CU UMBRA

 

38. lupta cu umbra *****

eu şi umbra mea
am decis să rămânem pereche
cât timp parcurgem
pe firul apei
drumul în peşteră

(e o alegere prestabilită
singura
numai că optând
în libertatea deplină a deciziei
l-am stârnit pe dumnezeu
liberul arbitru
ce stă între noi
cu privirea oarbă şi imparţială
cumpănind apele)

ne sprijinim unul pe celălalt
în întuneric acum
ea stă cuibărită
ca un ghem al fricii
în mine încărcându-mă
cu ioni negativi q
şi pompând neîntrerupt
prin cele 12 meridiane

…o uzină electrică
în vârf de sarcină
irizând scheletele
albe fosforescente
stalactitele timpului
stâlpi fragili
de susţinere

la capătul drumului
pe dedesubt
în lumină
sprinţară ca o veveriţă
umbra sare înaintea mea
şi în jurul meu
ţopăie aruncându-mi
priviri protectoare

călcând uşor furnicile
şi nisipul
şi se hlizeşte mirată
de puţinul ascunziş
care mă încape
în nămiaza arşiţei
(DIn antologia de autor ARGINTARIUM 2, în pregătire)