vineri, 31 august 2018

Ziua limbii române




Mi-am început ziua limbii române în inima ţării la Braşov în miez de noapte. Coarnele de aur ale cerbului înfrunzeau cerul deasupra Pieţei Sfatului, iar Loredana dansa pe inimile românilor cântând Mărioară de la Gorj cu glasul cristalin de care-şi lipise tot sufletul. Se simţea atât de bine în pielea ei, încât s-ar fi dăruit întreagă horei şi aplauzelor, într-o mângâiere şi  vorbire fără de sfârşit.
Şi atunci am văzut hora cuprinzând teritoriul limbii române ca o margine astrală a cercului care ne ţine uniţi!
Şi atunci am simţit cum se topeşte în cerul gurii fraga şi m-am gândit la draga de mama. Pe mama o chema Aurelia, era frumoasă şi la fel de mândră ca buna Păuna. Amândouă vorbeau curat româneşte. De la ele am învăţat!

joi, 30 august 2018

Sincronizări


Revista Tribuna de la Cluj îmi publică în numărul 382 din 01-15 august o proză scurtă, intitulată Puiul de veveriţă. Nici nu se putea mai bine, căci în aceste zile intră la tipar noul meu volum Copacul cu icoană din care face parte şi Puiul de veveriţă, sub îngrijirea lui Romeo Ioan Rosiianu, la Editura eCreator. Rar timpul sincronizează atât de fericit pentru mine!
Mulţumesc prietene Romeo şi mulţumesc Domnule Mircea Arman! Respect!

Rampa de muzica si poezie. Strada de C'Arte



       
         Vineri 21 septembrie alaturi de Maria Gheorghiu impreuna cu Irina Lazar, Daniela Toma, Dorin Croitor, Claudia Minela, Ionut Calota, Gabriel Mihaila, Mihaele Stanciu si subsemnatul. Multumim de invitatie!

20 century fox



  
           *
te-am zărit 
pe stradă
la călanu mic
aveai
atâta cocs în tine
cât o stea

… ardeai
şi te-ai topit
mărăcine
ca un bulgăre
de zăpadă
în inima mea

miercuri, 29 august 2018

Parnas XXI













https://parnas21.blogspot.com/2018/08/ion-toma-ionescu.html

Furnici roşii


Nu pot sa tac precum mortul în păpuşoi când am vorbit de atâtea ori şi atât de frumos despre Simona Halep!... Cum să las să se prelungească noaptea peste ziua cerească şi să mă fac a nu observa cum s-a prăbuşit fără aripi o stea din cer ca un simplu bolovan de fier purtat de vânt ce a făcut o gaură în pământ destul de mare căzând din înălţimile stelare. Nu pot să nu ridic privirea şi să văd dacă mai fâlfâie acolo sus coada cometei ca un drapel tricolor sau locul gol a fost spoit cu gel de nămol.

Nu e dracul atât de negru! S-a întâmplat şi la stele mai mari! Kanepi asta Kaia cu racheta din fibre de cânepă, trăgea cu artileria grea mai ceva ca la Turtucaia, într-o veselie, de tremura planeta şi Halepa noastră nu mai înţelegea nimic! A prins o zi de paranghelie estona, de-ar fi putut să câştige şi marele premiu la loterie! Şi nici Darrin Cahill n-a putut să-i dea Simonei, că n-avea voie, mutarea în plic.

Se întâmplă, cazi, te loveşti în genunchi, te întăreşti în inimă şi rărunchi, te ridici din muşuroiul de furnici şi porneşti mai departe călare pe cal! Doar eşti, scrie în carte, numărul 1 mondial!

duminică, 26 august 2018

Nenikikamen (am învins!). Maratonul de la Câmpina




Maratonul poeziei de la Câmpina  a fost fără îndoială una din micile victorii ale culturii scrise şi vorbite în confruntarea inegală cu armata cotropitoare de politicieni şi jandarmi vremelnici şi sfertodocţi, care asediază şi pârjolesc deşănţat zilnic cetatea şi teritoriile sfinte ale limbii române.

Soldatul de la maratonul câmpinean, mesagerul Florin Dochia, nu a alergat de unul singur ci într-un pluton compact alcătuit din peste 50 de poeţi aflaţi împreună, peste cinci ore, unde altundeva  decât într-o bibliotecă,  printre miile de cărţi. Dovadă că limba română nu va muri niciodată!

Nu a fost nici o televiziune, nici un oficial rătăcit, nici o haină preoţească  nu a sfinţit casa în care ne-am strâns poeţi din toate părţile, împărţind  masa şi scaunele în an de centenar,  în mare cinste, doar cu poezia!

Se întâmplă atât de rar să fim înfrăţiţi şi să nu consemnăm la sfârşit daunele!...







limba română

ca persoană fizică
în limba română
cuvântul are milionimi
de chipuri

nu e nici om al străzii
nu are funcție publică
cu program fix
dar nici nu poartă  
în loc de buletin identitar
oda în metru antic

nu vine din cărțile sfinte 
și nici muşcând
sânul fraged al mamei
şi apoi prin potriviri magice

aflând sâmburele
şi rostul dramei…

a început bac-ul
văd grupuri de băieți
și fete grăbind
spre examenul
de limbă română
o pereche albastră
se ţin de mână
îmi intră în ochi

ea e mult
mai frumoasă
decât fetele
din tinerețea mea
și el mult mai înalt 
dar cuvintele lor țipă
mirosind a asfalt