sâmbătă, 31 octombrie 2020

72 de gări (preambul pentru ziua de luni)

 

 

Când m-am descoperit prima dată obiectiv, pe reticul, aveam în perspectivă un motiv să cred că voi deveni călător de succes. Îmi trebuia un vehicul şi din toate am ales o locomotivă cu aburi pe calea ferată.

M-am urcat la bord în zori la costum şi cravată, cu lopeţi de cărbuni să împing jucăria colorată la drum către nord, înconjurat de emisiuni de nori nimbus albaştri de fum.

În primul sezon mi s-a părut călătoria uşoară. Opream în fiecare gară un minut şi în joacă mai anexam un vagon. Norii desenau firesc arabescuri pe geamuri…

Garnitura în timp a devenit lungă şi grea. Fierul ca fierul, rugineşte mereu. Locomotiva  respiră întrerupt, agitat. Nori negrii acoperind cerul, nu se mai zăreşte  Dumnezeu. 

A plouat şi mai plouă apele au rupt calea ferată în două

vineri, 30 octombrie 2020

La o conferinţă (Tabletă de peștișor)

 



Academicianul Gheorghe Păun e un mit adevărat nu este o cometă. Am mai abordat subiectul mitului pe blogul meu, stabilind clar pentru omenire un fel de, definiţie, care cu toată modestia, cred că de data asta mi-a ieșit. Precizez că urmează un citat din mine, fac precizarea respectivă ca sǎ mă asigur de înţelegerea exactă a înclinării literelor enunţului respectiv. Ce încredere poţi sǎ ai în ghilimelele de azi!
"Mitul este o imagine fabuloasă ce se află în spatele personajului, biet agent purtător de mit. Piatra aruncată undeva în univers nu ar fi nimic fără uriașa coadă învolburată a cometei. Dar fabulosul se naște doar atunci când receptori în masă își transmit pe cale orală, sau prin messenger, uimirea tâmpă. impresionați de praful strălucitor ce acoperă pentru o clipă cosmică cerul, într-o străfulgerare năucitoare."

Ecoul hiperbolizat al imaginii nu se oprește când semnul ceresc a părăsit orizontul. El se transmite din generație în generație, pe diferite căi. De-aia academicianul a adus cu el o căruţă de tomuri ale lui, traduse în diferitele limbi ale pământenilor, de la chineză până la japoneză și filipineză, și ebraică, și greacă, și engleză, și singaporeză… Bine că de data asta oamenii pădurilor au tăiat lemnul pentru carte adevărată!
Ce e strălucitor în siajul marelui matematician? E un sistem întreg, matematica scrisă cu litere abstracte, sistemul P de la Păun (sau de la poezie? Caci limbajul lui era mai aproape de poet cum ni-l prezenta dânsul.). Sunt șiruri de litere, nu cifre, guvernate de reguli gramaticale precise, puse în căsuţe, celule cum îi place lui sǎ le zică. E uriaș universul de sub membrane, 90% apă, și înotând pe sub coaja aceea transparentă, matematicianul liber de constrângeri, pescuiește ideile de la peștișorii ăia mici, mici și deștepţi din ADN, care fiecare pe rândul(șirul) lui, înoată ordonat. Le studiază legile și regulile naturale și înţelegându-le, abstractizează și le transpune într-un calcul celular și mai recent calcul cu membrane, pe care l-a deschis spre cercetare și studiu ca sǎ-i asigure ocupată întreaga perioadă rămasă până la pensie. Îi dorim o perioadă cât mai lungă de pre-pensie și pensie cât cuprinde, caci madam ministru de la Ministerul Mucii, deja întrevede cumva, revigorarea fondului general de pensii cu ce-ar aduce dânsul sǎ verse de la Fundaţia Humboldt.

A fost la Centrul Cultural Pitești, mai demult, o Conferinţă minunată a academicianului, care mi-a rămas într-o tabletă pe care n-am publicat-o niciodată. Recunosc m-am simţit ca un peștișor de-ăla mic și nu prea deștept, rătăcit, ascultând și înotând cu gura căscată, gata-gata sǎ înghită în sec apa.

joi, 29 octombrie 2020

Miţa Biciclista sau democraţia consolidată (Pamflet de alegător)

 

Nu e treaba mea, nu eu am inventat cuvântul ăsta păcătos, deci în faţa nimănui nu pot răspunde personal! Dacă e să răspundă cineva, să fie cine l-a inventat sau cine contribuie la tonusul colectiv, iraţional, al unei naţiuni care iacătă se înghesuie cu ochii bulbucaţi să caşte gura şi să asculte minciuni şi elucubraţii când apare pe micul ecran el/ea, pe post de curvă TV (curtezană/curtezan pentru distinşii literaţi).

Altădată, la Crucea de piatră, marii bărbaţi intrau discret să verse un ban la buget şi astfel, să contribuie la prosperitatea neamului!

S-a schimbat DEX-ul, vremurile un pic(!), sexul! Vremuim şi nu mai guvernăm nimic! În democraţia consolidată, cocoşii nu mai sunt parte mobilă nobilă şi nici găina nu mai stă imobilă, de partea vătămată!  „Femeie fii bărbată! Lasă-te de pişcoturi, de tartă cu dovleac! Urcă în prepeleac felinarul roşu şi umblă din poartă-n poartă după voturi!”

E scris în destin la pagina următoare să ajungi senator/senatoare.

Zilnic apare la televizor, sclipitor/sclipitoare, ca un soare cu dungi/ca o lună nouă ruptă-n două când plouă, să-şi verifice cum dă orgasmul la popor, şi să-şi valorifice plenar potenţa certificată de politician gregar, neconflictual/ neconflictuală, însoţit/însoţită de alaiul de analişti cu vână de bou, şi de ziaristele şturlubatice abia ieşite din ou interpretând Tristele lui Ovidiu, Comornic şi udând spornic batistele la urechişti

Frumoasa mea în noaptea asta să ne iubim ca doi nebuni, eu să-ţi promit tu să-mi dai votul, să umplem ţara de minuni…  Minciuni nevinovate cu expunere generoasă TV…

Pe meleagurile noastre doar Miţa Biciclista a mai trăit un asemenea succes:
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi şvarţul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”

Ce s-a schimbat de atunci? Doar superba bicicletă, cu o maşină de lux, şi, escorta! Iar în cap, în loc de acele încrucişate a la Madame Butterfly, se poartă cu fală ace cu gămălie şi la piept o broşă mare cât inima de porumbel.

În vreme de Covid expunerea la televiziuni s-a mai rărit. S-a săturat şi lumea de minciuni şi obtuzisme trucate.

Chiriac puiule, nu fi trist, mai sunt televiziuni onorate de onorariu pesedist... Încă nu-i naufragiu. Dar să ştii de la mine, am premoniţii că la sufragiu, şeful rămâne deasupra Miţii...

Cine e şefu’? Mai gândiţi şi voi!

Intre linii

 

Între linii

 

Prins la mijloc 

pe singura cale ferată

între două locomotive

ce se  arată

din direţii opuse

în mare viteză către mine…

 

Dintr-o mie de motive

spuse şi nespuse

intru în joc şi

încerc să-mi explic

de ce constanta π

rămâne punctul fix

între cele două raze de cerc

 

Pe moment între linii

am două soluţii grele

şi un singur scop

mă ridic la stele

sau să ma îngrop

în terasament…

marți, 27 octombrie 2020

La multi ani Daniela Toma

 


La mulţi ani Daniela Toma! Sănătate şi să te bucuri din plin pentru toate minunăţiile pe care le-ai realizat până acum şi sunt sigur că le vei realiza în continuare! Să te sărbătorim aşadar cu un

REMEMBER. (27 OCTOMBRIE 2016)

Am amestecat toate fotografiile de la evenimentul de ieri, al lansării Colecţiei Regal, desfăşurat la librăria Mihai Sadoveanu şi apoi la Clubul Space. Fotografiile mele, ale Danielei, ale Ginei, ale Aurei, Claudiei, Gabrielei, ale lui Ionuţ, ale lui Victor… Şi m-am întrebat în joacă ce-ar fi dacă aş amesteca şi versurile AUTORILOR?

Între poeţi şi sfinţi e doar o diferenţă de compromis/ voi scrieţi cărţi care slujesc/ei scriu cărţi care trebuie slujite…/Dorin Croitor 

Hai dansează paparudă şi îmbracă-te în iarbă/ cheamă ploaia să ne ude a-nceput în noi să fiarbă…/Violeta Petre

Şi o luăm de la capăt gîndind la drum lung/ se adună umilinţe şi răni…/Claudia-Maria Onea

Nu-s un soldat al armatei tale disciplinate/ însă sîngele meu ar însîngera cîmpiile tale/ şi ele ar putea rodi…/ Victor Bădescu

La Bucureşti plouă urban. Marcela şi-a scos pantoful cu toc/a urcat în metrou şi a pus pantoful la loc…/ Gabriela Ana Bălan

Tîrîi cu glezna tîrziului/ nu mai caut margini/ Dumnezeu se plimbă printre oameni…/ Carmen Enache

Asculţi ce se întîmplă cu tine şi ce se întîmplă cu alţii/îi laşi să treacă să te străbată ca să-i poţi înţelege/ îi laşi să stea dacă vor…/ Denisa Popesu

Cu ramuri negre/ sub lumina lunii reci-/doi mesteceni albi…/ Eugen Pohonţu

Păstoresc piatra şi iarba, lăcusta şi nisipul/ e tot ce mai poate lăsa urme pe Golgota vîntului…/ Aurel Sibiceanu

Un soldat rămînea totdeauna să-şi srie jurnalul la faţa locului… aşa era odată…/G.Z / Şi încă un vers: Tu ştii să scrii poezii? da… un pic. Atunci aprinde lumina. O poezie e mai importantă decît somnul meu/Gina Zaharia

Ce mai biserică mi-am construit cu turla între dealuri îngenuncheate de ploi/tot mai rar în clopotniţă foşneşte Dunezeu , trosnesc căpriorii şi eu…/ Ion Toma Ionescu

Aş vrea să tac /apoi aş vrea să mă strig pe nume/ în toţi oamenii laolaltă/

Daniela Toma

http://pasareacetii.blogspot.ro/2016/10/versuri-si-fotografii.html

Mai multe imagini clic link