Zâna din Valea Zânelor

4-1 şi 40-0(!) pentru Lesia Tsurenko în ghemul al şaselea, şi de aici s-au ales firele şi au început să se împletească într-o poveste frumoasă pe care numai Simo ştie să o conducă spectaculos şi dramatic, pentru ca nici un spectator să nu se plictisească şi să adoarmă, fie şi mult după miezul nopţii, când finalurile fericite se retrag în cazarmă.

Ca o coincidenţă ieri, după un drum mai lung, abătut de la şoseaua principală printre lanurile de porumb, cu focul pe noi de la soarele ce descreierase zarea, am ajuns în sfârşit în Valea Zânelor unde apele limpezi ale râului Porumbacu împodobiseră cu vegetaţie şi umbră binefăcătoare o oază de minuni, în mijlocul căreia iscusinţa creativă a românului îndrăgostit de frumos, înălţase o zidire numai din paie şi lut, un castel pentru zâne. Proiectul încă nu e desăvârşit, mai sunt multe de făcut acolo.

Un copil în faţa noastră intrând în interiorul castelului, uşor dezamăgit de paiele risipite pe jos şi-a exprimat un gând:

„Mamă, vai! dar seamănă în interior cu un grajd de cai, de-aia n-a venit zâna!”

„Încă nu e gata dragul meu! Mai e de făcut curat, de adus mobilă… Faima castelului s-a răspândit prea devreme şi ziua după cum vezi e locul plin de vizitatori. Numai noaptea pe caii lor albi vin zânele şi se gândesc cum vor împodobi castelul cu flori.

La fel şi povestitorul Darren Cahill când a coborât din tribuna de la Cincinnati, a găsit răspuns potrivit întrebărilor Simonei. Apoi zece game-uri la rând zâna noastră nu s-a mai oprit din cântat! De unde până atunci Lesia Tsurenko fusese vioara întâi, a apărut zâna din Valea Zânelor şi ne-a încântat!

Simona Halep - Lesia Tsurenko 6-4/ 6-1!/