M-a întrebat Tomiţă, nepotul, de pe trotinetă,
cu un reproş în glas de ziua lui: „Cum şi-au făcut cei înstăriţi milioanele,
înainte de a li se face statui? Unde au jucat la ruletă de le-a ieşit potul întreg?...”
M-a surprins întrutotul! Cu siguranţă răspunsul meu nu l-a mulţumit, şi-l
înţeleg…
Unii l-au câştigat cu
sudoarea frunţii.
Alţii au descoperit
comori
cutreierând munţii.
Sensibilii au vândut
flori.
Teribilii au împuşcat
ciori.
Cei mai mulţi, de viţă
nobilă,
au cultivat slăbiciuni
la unchi şi mătuși…
Câţiva au tuns pruni
şi au cărat mobilă la
ruşi…
Infractorii şi-au pus
mănuşi chirurgicale
și-au donat rărunchi
în spitale,
Alţii, minţi mai
erudite,
au pus miză pe bănci
și-au încasat
credite înnădite
Şi tot alţi, cei mai
înalţii,
au beneficiat de
franciză
la ţigănci…
şi s-au însurat
dansând pe mahmudele
noile manele.
E şi asta o boală
Poţi să rămâi fără
puls
Dintr-un singur impuls
Iar tropicalii,
ăia mai cu şcoală
din tribuna oficială
de la Steaua,
au muls miaua
lui Gigi Becali…
E ciudat că nici unul
n-a furat
primul milion de
dolari, de la stat!
Abia
după ce îl ai
pe acesta la
teșcherea,
poţi avea aspiraţii
la licitaţii, sau altceva…
După cum vezi, dragă
nepoate,
Fără carte nimic nu se
poate!
