Cafeneaua literara

Cafeneaua literara 

Consemnări de pe blogul Pasărea ceții

 

              .9-12 noiembrie 2018.

 

În Zilele de sărbătoare ale Tribunei, freamătul se simte dinspre Hotelul Seven ca într-un stadion unde inimile spectatorilor capătă ritm pătrunse de vocile puternice a trei tenori celebrii, reuniţi într-o gală de excepţie. Şi dacă Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi Jose Carreras au încălzit cu uşurinţă sufletul spectatorilor de orice fel, de fiecare dată în arenele lumii – spectacolul ideilor, generat cu extraordinară modestie şi limpezime de academicianul Alexandru Boboc(Dumnezeu să-l odihnească!) şi în aceeaşi măsură de profesorii doctori Vasile Muscă şi Vasile Zecheru în Conferinţele de la Cluj –asigură o sărbătoare spirituală publicului special care se mişcă şi respiră în aerul rarefiat, cultural filozofic, asimilat fără îndoială prin extensie şi de lumea poeţilor.

Şi atunci când amfitrionul Mircea Arman, cu pricepere şi discernământ, oferă reginei FiloSofia, calul, să mute prima într-o partidă de şah şi-i dă poeziei nebunul să ţină mereu isonul, nu putem sa nu fim de acord cu Heidegger că arta, fiind în substanţă poezie, numeşte zeii, iar apoi filosofia le explicitează acţiunea.

Pagini din Ferma Gușterilor

                      În revista ACOLADA nr10 am regăsit cu bucurie un fragment din romanul Ferma Gușterilor care va apare în curând la Editura Hoffman. Mulțumesc Radu Ulmeanu! Mulțumesc Andy Barcan!

https://www.editurapleiade.ro/Reviste/2024%20Acolada%20nr.10.pdf

145. ne e dat să fim,

 

o fractură din marele timp

câteva secunde

fecunde

singura măsură

parte

dintr-un univers

dincolo de viaţă

şi moarte

înapoi

întrevăd incert trupul unei

femei gravide

amforă de lut ars

sordid şi sublim

ascuns

între mulţimile

vide

înainte

un expresionism rece

calculat nepătruns

în puține cuvinte

abandonat

într-un deşert

de un violet intens

dens

ca un poem într-un vers

ARGINTARIUM 2 - În pregătire

Îmi place

Comentează

Trimite

Distribuie

76

 

155. Ce ușor

se pun anii înapoi

şi tot mai greu înainte…

sania lunecând

pe zăpada

fierbinte

din noi

răscolește un nor

de mirări

în cuvinte

la un capăt de drum

neatinsă de soare

ca o culme

de rufe murdare

întinsă între cer

şi pământ - noaptea

împrăştie spori…

trufe negre rare

în capcane de vânt

e o stare devreme

într-un anotimp-domn,

ca un sâmbure

încolţind

în somn...

Din ARGINTARIUM - în pregătire