viața
e
dinaintea
mea
om
de vânt fără chip
în
nisipul
nopții
efigie
în
care
clipa
și-a
nivelat
reliefurile
filă
de carte
scrisă
de
înger
în
hieroglife
suspendate
înflorind
aerul
precum
coarnele
unui
cerb
la
capătul
zilei
magia
mușcă
din
carne
împletind
pe
trup
o
cămașă
argintie
de
zale
sufletul
flacără
în
uitare de sine
dansează
în
colivie
orchestra
punctează-n
asalt
tușe
cu
trandafiri
galbeni
O pagină de proză(din romanul Casa Roșie, Editura Hoffman), apărută în prestigioasa revistă de la Iași. Mulțumesc Nicolae Panaite
Toată revista AICI
Pitești 6
septembrie, 2025.
În pagina de cronici a revistei Argeș numărul
din septembrie 2025 semnată de prietenul meu Jean Dumitrașcu, cu o inimă largă și
un curaj asumat, într-un text scurt și dens, 26 de cuvinte proprii(!) risipite cu
dărnicie vis a vis de apariția în piața cărților a Fermei gușterilor. Mulțumesc
dragă Jean, nici nu știi ce mult adevăr ai cuprins în disertația ta, spărgând
cutuma încetățenită în redacția revistei Argeș și în Filiala Uniunii Scriitorilor
din Pitești că Ion Toma Ionescu nu există!... Dacă n-ar fi Cafeneaua lui Virgil
unde mai apare din când în când numele meu, probabil nimeni nu ar știi că eu
încă mă simt argeșean.
Tot ieri am primit cu bucurie de
la domnul profesor Alexandru Cistelecan(Mulțumesc Domnule Profesor!) PDF-ul
numărului 9 al revistei Vatra în care pe două pagini este publicat un fragment
din capitolul “A cincea
noapte” al aceluiași (mini)roman apărut la Editura Hoffman.
.jpg)
