marți, 21 februarie 2017

Povestea mea



Am mai crestat la prag un semn. Al 13-lea. Suntem falnici ca bradul din faţa casei ce s-a înălţat mult deasupra acoperişului blocului. Alex a crescut frumos, ne-a întrecut pe toţi, pe mamaie,  pe mine, pe maică-sa şi ne priveşte de sus. Cu taică-su ar fi dispus să mai sporovăiască o vreme, şoapte de la egal la egal, măcar până la cireşar şi-abia atunci să se măsoare, cu ochi-n soare, cine culege din picioare ăle mai coapte cireşe din vârful cireşului…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase