joi, 18 decembrie 2008

"LUTURI"

In metru antic
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -



E sigur că piatra
a fost pe lume
înaintea lui Dumnezeu...
altfel cum să explici
apele curgând
între pietre,
rotunjind pietrele
şi rostogolind
la vale nisipul...

E sigur că,
obosit şi singur,
aşezat pe o piatră,
Marele Strateg
s-a relaxat
desenând în nisip,
cu mâna dreaptă,
poate îndrăgostit,
femeia(...)
după chipul său,
cu linii mult ajustate,
rotunjite
de expertiză...

în timp ce,
cu mâna stângă,
ţinea pe cer
soarele,
să nu apună...



Ceaţă cu aeroport
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -



Cercuri de ape
în jurul meu,
tulburi ş icrude Schengenuri...

Sub retină
fleşurile indigo
ale blitzurilor...

Matasea cuvintelor
lâncezândă
pe manechine de ghips...

Aeronave atinse
precum popicele
de izbitura cherosenului...

Si paşaportul,
în geanta burduşită
cu şuruburi şi cuie...

Mustind de lună
vameşul schimbului trei
mângâie viza .

Dincolo de gard
majestoasă şi crudă
tulburatoare

Ca o metaforă,
Ea,aşteptând
cu prepelicarul în lesă,



Blestemul unui haiku
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -


Chivot de raze,
zgâriam cu privirea
nisipul umbrei

In pajişti arse,
jerbe albe de fluturi
se topeau dansând

Pe dealuri sterpe,
mere roşii sculptate
de vântul încins

Lanţuri de frunze
între piscuri,liberă
numai viaţa mea

Nici un semn,piatra
în litera ei a secat
apa fluviului...

Cine citeşte
casa inimii nopţii,
lumina lunii,

Numai lui,Doamne
i se cuvine
blestemul unui haiku



Ceremonial

--------------------------------



Intr-o zi
Pasărea ceţii s-a frânt
ca o trestie
secerată de vânt

Cer stătut
s-a limpezit
în adânc

Desfrunzite
de chipuri
sălbăticiunile
au ţipat
ascuns

Oameni smeriţi
au cumpănit
aripile
scurse de zbor
deasupra fântânii,

şi-au aprins iarbă



Natura moarta

-------------------------------



Raze de umbră
cu iz vineţiu
lucind pe pânză...

În lumina ştearsă,
iedera arămie
mângâie zidul.

Lung ca un lujer,
cuţitul scrijeleşte
marginea clipei.

Linişti răpuse,
zvon de culori,năvălind
ca un stol de sturzi...

Pe şevalet inima
de stârv a poetului
pulsează surd.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase