joi, 29 noiembrie 2012

Povestea Motanului descălţat – partea doua



       

           La Antonel, după cum spuneam s-a încurcat firul poveştii Motanului descălţat. Parcă şi-a pierdut busola, are dreptate preşedintele. Când a plecat din interimat şi-a luat cu el şi lenjeria de pat. Se uita trist la monograma olograf şi ofta. Nu mai mânca, nu mai bea şi când îl încăiera somnul, intra în cearşaf şi se visa tot împărat.

          Felix morarul, văzându-l cum se ofileşte de ciudă, i-a adus aminte feciorului adpotiv că totuşi e preşedinte de senat activ. I-a trimis două paparude nude, fără să ştie consoarta, de la Marta, sa-l mai ude din când în când. Una de sorginte liberală, cealaltă internaţională – socialistă, să-l trezească din vis pe preşedinte. Ce să faci cu câţiva stropi în batistă la focul ce ARDe-n el! Doar o ploaie mocănească de la ruşi!...
          – Scoală-te Antonel, că e soarele-n plopi!
– Acuşi, acuşi! şi cădea la loc.
          Se gândi vicleanul morar Felix: „ARDe ţara, cât să-l mai aştept! Se-ntăreşte iar statul de drept şi-mi slăbeşte şeptelul. Ia să-l ameninţ cu Tăricelul, că atât mi-a rămas!”. Zis şi făcut. Şi-i dădu cu şoricelul pe la nas.
          Dintr-o dată Antonel se trezi şi sări ca ars. Îsi făcu iute sanie dintr-un cars şi porni în campanie. Găsi şi sloganul, i se lumină fruntea: „Fă-te frate cu Dragnea până treci puntea!”
          – Fraţi ai mei liberali, am vorbit cu Brătienii, le-am vizitat mormintele. Data viitoare suspendăm Cotrocenii, nu mai suspendăm preşedintele!
Prima parte se poate citi aici

2 comentarii:

  1. excelenta povestea, parca are si un sambure de adevar, sa devina cumva legenda? Felicitari pentru articole, le citesc de fiecare data cu placere, indiferent de domeniu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonima asta imi face bine. De obicei anonimele lasa un gust amar. Imi fac griji doar pentru ca nu citesc mai multi...

    RăspundețiȘtergere