luni, 5 august 2019

Licitaţie cu dive


Mi-am pus întrebarea, o carte, fie vorba de poezie sau proză, dacă este un obiect sau o fiinţă?... Pentru noi, autorii, fără îndoială că este o fiinţă, o divă! Îi dăm respiraţie, o creştem şi îi insuflăm iubire, ne pasă dacă în viaţă va avea succes şi desigur ne-am dori să trăiască mai multe vieţi. 
Pentru editor, jucător de cultură, cartea e un obiect obişnuit, minor. El îi dă făţuire oricum, dar simte în inimă şi în minte când obiectul din mână e fierbinte, nu e boare de fum, are valoare stilistică, parfum şi se apropie cu mai multă îngrijire de sufletul lui, dându-i un trup pe măsură de care  se îndrăgosteşte şi el…
Cartea, desigur se ştie, la un pahar de risling cu prietenii, într-o discriminare pozitivă şi o spun fără urmă de gelozie, e singura divă pe care o împing să ajungă în pat străin…
Vis a vis de Tobârlanii, ultima divă a mea, că de-aicea am pornit, nu se oferă nimeni, nici un editor să pună mâna pe manuscris?... Promit că nu se plictisesc!
Am descoperit eu într-un basm că unii mai şi citesc înainte de orgasm. Vă stă la dispoziţie diva mea.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu