joi, 15 ianuarie 2015

Timpul în care învǎţǎm sǎ murim


          În fiecare 15 ale lui ianuar, tânǎrul redactor al Timpului, la care a trudit și trudește în continuare înfǎșurat în mantia lui luminoasǎ mǎsurând clipa veșniciei cu aceeași rigoare și distanţǎ ca un metronom al românitǎţii, mai scoate o ediţie specialǎ a gazetei sale.
                "Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!"
          Totuși s-a schimbat ceva, fluxul de știri nu mai sosește pe telegraful agenţiei de presǎ Havas, vin pe Reuters, sau direct pe facebook de la purtǎtorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale.
          „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România și dintr-o parte și dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși.” 



Mihai Eminescu

2 comentarii:

  1. Oliviu Paun ...dar mai ales sa supravietuim...

    RăspundețiȘtergere
  2. Alex Andru Cine spunea la intrarea in Cafenea?
    Traiasca Natia ... si i se raspundea
    Sus cu ea.

    RăspundețiȘtergere

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase