Un capitol esenţial din Dosarul Albaştrii

III. 9 octombrie 1971

Ff. 151-152 / Consiliul Securităţii Statului. Strict secret/ Inspectoratul Judeţean de Securitate Argeş / Se aprobă / Inspector-Şef Lt. Colonel Mincu Gheorghe / 9 octombrie 1971 / ss indesci­frabil / Plan de operaţii / în acţiunea „Albatroşii". (De fapt, „Albaştrii", e o greşeală de dactilografiere.)

Cu acordul tovarăşului Prim-Secretar al Comitetului Judeţean Argeş al PCR şi conform aprobării date de conducerea Direcţiei I-a din CSS în seara zilei de 9 octombrie 1971 se va trece la finalizarea cazului „Albatroşii" prin realizarea prinderii în flagrant. / Situaţia operativă.

Se deţin date pe trei linii informative din care rezultă că în oraşul Piteşti, mai mulţi tineri, în majoritate cunoscuţi ca elemente descompuse moral şi care duc o viaţă parazitară, s-au constituit într-o grupare cu caracter duşmănos, pe care au intitulat-o „Albaştrii". (Acum e corect! dar „descompuse moral?...) Gruparea respectivă şi-a sta­bilit un program de activităţi pe baza unui „statut", care este ostil regimului socialist din ţara noastră.

La intrarea în grupare, fiecare nou recrutat depune un jură­mânt de credinţă după un anumit ritual stabilit de conducătorul grupării.(In după-amiezile plicticoase probabil organul citea literatură de specialitate.) In cadrul adunărilor, membri grupării sus-menţionate audiază emisiunile transmise în limba română de postul de radio „Europa Liberă" pe care le comentează şi le interpretează conform poziţiei lor ostile; fac comentarii duşmănoase privind politica internă şi externă a statului nostru, recită şi citesc creaţii literare proprii cu conţinut decadent.

Din datele pe care le deţinem, rezultă că această grupare a intrat în relaţii cu un cetăţean străin prin intermediul căruia au trimis unele materiale, al căror conţinut nu se cunoaşte, postului de radio „Europa Liberă".

Informativ şi prin TO, s-a stabilit că în seara zilei de 9 octom­brie 1971, elementele din gruparea respectivă se vor întâlni în locuinţa numitului Radu Nicolae din Piteşti, Şoseaua Giurgiului nr. 122, unde ar urma să vină şi alte persoane din Bucureşti şi Arad, membri ai altor grupări similare din aceste localităţi.

Din datele prezentate mai sus rezultă clar pericolul pe care îl prezintă activitatea desfăşurată de membrii acestei grupări, capabili chiar de acţiuni violente, fapt pentru care, la realizarea prinderii în flagrant, trebuie acţionat cu curaj şi rapiditate folosindu-se elemen­tul surpriză şi forţa fizică. (Rugămintea autorului este să mai priviţi o dată fotografia de pe copertă, fotografia originală a „Albaştrilor" pentru a descoperi câtă forţă, violenţă şi ameninţare degajă chipurile celor din imagine. Măsurile extreme preconizate, aveau desigur o deplină justificare...)

Pentru realizarea misiunii, se constituie două grupe operative după cum urmează:

I. Lt. Col. Dima Vasile; Cpt. Balea Gheorghe; Cpt. Dumitrache Ion; Lt. maj. Bîlă Eugen; Lt. Berechet Nicolae; Lt. maj. Mincu Emil şi Lt. Bucurel Ilie.

Această grupare va realiza încercuirea casei şi va avea misiu­nea să reţină pe cei care ar încerca să fugă din casă, iar la nevoie să sprijine pe cei care realizează pătrunderea.

II. Lt. Col. Ploscaru Emil; Lt. Col. Micutelu Constantin; Maior Stancu Ion; Cpt. Stoica Ion; Maior Cotenescu Ion şi Plt. adj. Păvălache Victor.

Această grupă va realiza pătrunderea în obiectiv, reţinerea persoanelor găsite, întocmirea documentelor legale de prindere în flagrant şi percheziţie, aducerea la unitate în vederea anchetării.

Ancheta cu cei în cauză se va face sub conducerea Lt. Col. Ştefan Traian şi Maior Lazăr Marin. Deplasarea la obiectiv se va realiza cu maşinile unităţii. / Adjunct Inspector Şef / Lt. Col. Ştefan Traian.

(Planul de operaţii a fost pus în aplicare cu multă rigoare. „Pătrunderea în obiectiv" cu pistoalele în mâini s-a executat cu „forţă fizică", prin smulgerea uşii din balamale. Nu pricep nici acum de ce au smuls uşa când puteau s-o deschidă pur şi simplu. Iniţial am crezut că a fost ivărul tras, dar Nae, gazda, susţine că nu. După uluiala indusă, a urmat tentativa de a regiza cadrul des­făşurării în interior a unui joc de poker, pe mulţi bani, scoşi cu grijă dintr-o servietă oficială, aruncaţi apoi pe jos lângă inofensivele noastre beţe de chibrit. Noi chiar jucam poker. „Beţele de chibrit", corpul delict, arsenalul forte! Nu s-au gândit, putea fi miza adevărată cu care noi „„albaştrii" ne antrenam să dăm foc sistemului.

Ceva le-a înmuiat braţul înarmat la propriu când, după percheziţie, au descoperit în toate buzunarele „duşmanilor poporului", inestimabila sumă de 5 lei şi 35 de bani, în monezi de metal, sumă menţionată surprinzător cu maximă acurateţe de procesul verbal. Ulterior, cineva care cunoştea sistemul din interior mi-a spus că aceia care au întocmit procesul verbal erau miliţieni nu securişti, mult mai fricoşi, mai riguroşi, mai legişti în consecinţă...

Un reproş am de făcut aici CNSAS-ului, sau un imbold spre cercetare mai amănunţită. Au fost realizate atunci multe fotografii, blitzul aparatului profesional dându-ne oarece frisoane, noi neştiind bine cum sună percutoarele unor pistoale adevărate. (...) Nu apar în dosar acele poze, ele ar fi scos în evi­denţă forţa disproporţionată dintre un grup de copii care sigur nu se jucau de­a hoţii şi vardiştii, dar „scriau literatură cu caracter decadent", şi nişte securişti maturi... ce s-au jucat de-adevăratelea cu puşcoacele şi destinele noastre.)

N-aş vrea să plictisesc, dar înaintea acestui „Ordin de front" deja parcurs, a mai existat un Plan de măsuri aprobat în 4 octom­brie 1971. Cititorului căruia nu-i plac repetiţiile îi recomand să treacă peste descrierea motivaţiei (cadrul general) şi să lectureze doar măsu­rile concrete. Dar, ca la şcoală, sfatul meu este: nu ocoliţi lecturile suplimentare. Promit pe mai departe că n-o să abuzez de îngăduinţă.

Ff. 153-157 / Plan de măsuri în dosarul de urmărire informa­tivă „Albaştrii"

Informatorul Giony, pe data de 14 septembrie 1971, ne sem­nalează că a participat la un ceai organizat de numitul Jugănaru Ghe. zis Geo într-un apartament cu două camere pus la dispoziţia acestuia în cartierul Trivale de către tatăl său care este director al Intreprinderii de Construcţii Montaj Piteşti (Eroare! Apartamentul era al meu, iar Geo locuia acolo pentru că îi oferisem temporar această posibilitate, iar tatăl său mecanic decedase de mult) Informatorul Giony ne mai sem­nalează că din discuţiile purtate cu numitul Geo Jugănaru, acesta i-a confirmat că în conversaţiile anterioare care aveau loc în astfel de întâlniri s-au abordat subiecte de filozofie, artă şi literatură. Trecându-se la verificarea acestei informaţii, a fost recrutată infor­matoarea Penescu Veronica care încă în procesul recrutării, la data de 24 septembrie 1971, ne-a furnizat o notă informativă din care rezultă că în oraşul Piteşti există constituit încă din anul 1968, un grup de tineri cu înclinaţii spre literatură care, sub masca unor ceaiuri sau onomastici, organizează diferite întâlniri în care se recită versuri sau se citesc lucrări literare, creaţii proprii, audiază în colectiv emi­siunile transmise în limba română de postul de radio „Europa Liberă", fac comentarii duşmănoase referitoare la măsurile privind educaţia ideologică a tineretului, elogiază modul de viaţă occiden­tal, fac discuţii tendenţioase la adresa conducerii de partid şi de stat, şi caută să intre în contact cu specialişti străini de pe raza munici­piului Piteşti, pentru ca prin intermediul acestora să expedieze în mod clandestin fugarului Cornel Chiriac, comentator al postului de radio „Europa Liberă", originar din oraşul Piteşti, scrisori.

Informatoarea ne relatează că acest grup a luat fiinţă la iniţia­tiva numitului Iordache Vasile zis Teo (greşit) cu domiciliul stabil în Piteşti, strada Negru Vodă, bl. E7, sc. B, ap. 2, parter, în prezent student în anul I la IATC, secţia regie film, şi din acest grup mai fac parte Radu Nicolae, funcţionar la I.T.A. Piteşti, domiciliul Piteşti, strada Şoseaua Giurgiului, nr. 220, Voicu Aglaia, fostă elevă la Liceul nr. 2 Piteşti, Duminică Claudia, fostă elevă la liceu, cu domiciliul stabil în Piteşti, strada 9 Mai, nr. 17, în prezent fugită de acasă în Bucureşti, strada Berzei, nr. 12, Pletosu Viorica, elevă la Liceul eco­nomic Piteşti anul II cu domiciliul stabil în Piteşti strada Bănănăi nr. 99 (sic!), Jugănaru Gheorghe, tânăr cu vârsta 20-22, fără ocupaţie, domiciliul Piteşti.

Informatoarea ne mai precizează că toate aceste elemente (descompuse deja) au frecventat, o scurtă durată de timp, şedinţele cenaclului „Liviu Rebreanu" de unde căutau să atragă noi membri prin invitaţii făcute acestora la diverse ceaiuri unde li se prezentau lucrări literare per­sonale şi urmăreau să-i influenţeze, să creeze la rândul lor lucrări în versuri sau proză care să aibă caracter pesimist, să abordeze pro

bleme legate de modul de viaţă al tinerilor, printr-o tratare în paralel a tineretului din societatea socialistă şi cea capitalistă, să condamne ideile comuniste ale tinerilor din ţara noastră, promovând conco­mitent ideile decadente ale societăţii capitaliste de genul hippy.

Aceeaşi sursă ne informează că grupul respectiv şi-a luat denu­mirea de „Albaştrii" sau „Zgomotoşii" şi că în cursul anului 1970, fiind invitată să participe la o astfel de şedinţă i s-a pretins să depună jurământ.

Aceeaşi informatoare, la data de 7 octombrie (se pune întrebarea logică atunci, cum de acest plan a fost aprobat în data de 04 octombrie!?...) ne furnizează o notă din care rezultă că în seara de 4 octombrie a fost invitată de către numitul Badea Gheorghe să participe la o întâlnire a grupului ce a avut loc la locuinţa numitului Radu Nicolae din Şoseaua Giurgiului, unde au mai fost în afară de cei doi, Voicu Aglaia şi Herţoiu Doru, student la Facultatea de Drept din Bucureşti. La această întâlnire s-a audiat muzică, s-a jucat poker, s-a ascultat emisiunea în limba română a postului de radio „Europa Liberă" şi au fixat o nouă întâlnire pentru seara zilei de 9 octombrie, când sunt aşteptaţi să sosească „prietenii din Bucureşti" şi cu încă doi tineri dintr-o grupare care există în oraşul Arad. De asemenea s-a stabilit ca membrii grupului din Piteşti să-l caute prin baruri pe un specialist vest-german pe care să-l invite la această întâlnire. S-a mai stabilit cu prilejul viitoarei întâlniri să se schimbe denumirea grupului şi o parte din membrii lui să aducă pentru sâmbătă alimente şi băutură. (Cine o fi sabotat, mă gândesc acum, organizarea evenimentului astfel că la flagrant n-a mai ajuns nici neamţul, nici bucureştenii şi nici cei din Arad? Ce să zic despre mâncare şi băutură, nu s-or fi aprobat fondurile, ba dacă stau şi analizez, fonduri erau în geanta adusă de securişti, dar poate n-au avut timp, sau n-a venit informatoarea, era treaba ei să cumpere. Cititorul trebuie să înţeleagă că în paranteze sunt gândurile mele, restul îl va înţelege mai târziu.)

Faţă de situaţia operativă existentă şi în scopul verificării infor­maţiilor furnizate de informatoarea Penescu Veronica, se impun a fi luate următoarele măsuri:

1.  Identificarea şi verificarea tuturor membrilor grupului.

Termen 09.10.71 ora 12

Răspunde: Lt. col. Dima Vasile

Lt. maj. Mincu Emil

2.  Studierea posibilităţilor de încadrare informativă a tuturor membrilor grupului, după împrejurări, la domiciliu sau la locul de muncă, folosindu-se şi reţeaua Secţiei a XII-a.

Termen 09.10.71 ora 13 Răspunde: Lt. col. Dima Vasile Lt.col. Ploscaru Emil

3.  Efectuarea unei întâlniri pentru instruirea informatoarei Penescu Veronica în vederea participării acesteia la întâlnirea din seara zilei de sâmbătă 09.10.71.

Termen 09.10.71 ora 12. Răspunde: Lt. col. Ştefan Traian Lt.Bucurel Ilie

4.  Punerea în filaj a informatoarei Penescu Veronica în ziua de 9 octombrie din momentul în care a terminat întâlnirea până la ora la care se va stabili în mod cert că informatoarea s-a culcat.

Termen 09.10.71.

Răspunde: Lt. col. Ştefan Traian Cpt. Barbu Nicolae

5.  Studierea posibilităţii de verificare prin mijloace speciale a informatoarei Penescu Veronica.

Termen 09.10.71.

Răspunde: Lt. col. ŞtefanTraian Mai. Kaitar Iosif

6.  Identificarea şi verificarea imobilelor din adresele Şoseaua Giurgiului nr. 220 şi apartamentul din Cartierul Trivale în vederea studierii pătrunderii cu mijloace speciale.

Termen 09.10.71. ora 10

Răspunde: Lt. col. Ploscaru Emil Lt. maj. Mincu Emil

7.  Punerea în filaj pe termen de două sau trei zile, după împrejurări (dacă întâlnirea are sau nu loc sâmbătă), a numitului Radu Nicolae.

Termen 08.10.71.

Răspunde: Lt. col. Dima Vasile Lt. Bucurel Ilie

8.  Identificarea specialistului vest-german care apare ca legătură a grupului urmărit şi punerea lui în filaj.

Termen 09.10.71. ora 13 Răspunde: Lt. col. Ştefan Traian Ofiţerii serviciului III.

9.  Cenzura corespondenţei tuturor elementelor componente ale grupului.

Termen 08.10.71. ora 16 Răspunde: Cpt. Barbu Nicolae

In funcţie de rezultatele obţinute se vor stabili măsuri.

Şef Birou / Lt. Col. Ploscaru Emil /

De acord / Şef Serviciu / Maior Stancu Ion.