sâmbătă, 18 februarie 2012

Azi funerariile lui Whitney Houston



Un cortegiu de îngeri în uniforme albe aliniaţi în spatele utilajului de dezăpezire înaintează obosiţi şi muţi lopătând în viforniţa care suflă năpraznic.
Lama plugului taie carnea zăpezii şi nu musteşte sângele, creşte carnea la loc.
S-a umplut cu linişte glasul sfâşietor al lui Whitney împrăştiind continuu, precum tulumba uriaşă, zăpada în cer.
Acum ştiu, sinuciderea păsărilor, simţind dinainte izvorul încremenind.
Milioane de ţurţuri de gheaţă străpung precum suliţi vântul şi el nu-şi poate ostoii zbuciumul ca o fiară rănită.
Şi mării i-au îngheţat valurile. Ce glas se mai poate întrece cu valurile mării!?
Acum ştiu, moartea albă, ce crud eşti Doamne! 
Moartea albă precum carii i-au măcinat trupul de abanos.

Un comentariu:

  1. A fost o cantatreata buna fara indoiala. A avut probleme cu drogurile, dragostea, dar probabil ca asta e blestemul marilor artisti. Tentatiile care ii bantuie mereu, fiindca au totul la picioare, tentatii care ucid atunci cand sunt excesive.

    RăspundețiȘtergere

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase