sâmbătă, 11 februarie 2012

Maria si crocodilul


          Ana, tânara mea prietenă învăţătoare, are o clasă de ţânci, băieţi şi fete, ar zice a lume rea, mai puţin dotaţi. Sunt în clasa treia, i-a preluat nu de mult şi încercă să-i ridice folosind metode moderne, să le câştige atenţia.
Azi am organizat, povestea un joc cu judecători, cu avocaţi si juraţi. E o minune cum figurile ţâncilor mei s-au încărcat de răspunderi. Procesul era destul de limpede. La bară, pledoariile clare prefigurau verdictul. Făptuitorul din boxa acuzaţilor se prăbuşise cu cerul căzut pe el...
Cine la pus pe crocodil să-l tragă din barcă şi să-l înghită pe explorator!
Timpul s-a scurs destul de repede, clopoţelul sunase de mult. Juraţii pare că aveau o problemă, voiau acasă. Fulgi mari de zăpadă se buluciseră dincolo de geamuri, chemându-i pe derdeluş.
– Gata domilor jurati, ati ajuns la consens? I-am întrebat curioasă. Cu mutrişoarele supărate  s-au  întorc către mine.
– Noi vrem să-l condamnăm, dar nu ne-nţelegem cu Maria, ea singură voteaza împotrivă. Cu năsucul ei cârn ridicat şi cu ochi senini, Maria parcă-şi cerea iertare, căutându-mi sprijinul.
– Întoarce-ţi-vă la dezbateri, e musai votul să fie unanim.
S-au întors, au reluat consultările şi nu după mult timp au venit înapoi cu verdictul.
 – Crocodilul e nevinovat doamnă! Uimită şi încurcată în roba mea imaginară, le-am cerut să-şi explice decizia.
– Păi n-a vrut Maria să se schimbe şi noi ne grăbim să mergem acasă.
I-am dat Mariei posibilitatea să-şi dezvăluie argumentele în logica ei.
– Eu l-am considerat nevinovat, crocodilul fiind carnivor...
De-aia l-am achitat doamnă Judecător!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase