Ţara e pădurea din
tine ce te apără de soarele arzător, e costişa ce te nalţă deasupra apelor
învolburate, e culcuşul vântului dincolo de zidurile casei şi poteca pe care
calcă singură mama. Doar iubita cutează s-o urmeze cu pasul uşor, revenind
din călătorie cu copiii tăi de mână.
Ţara e zâna bună, mai presus de fiinţă, ce-i învaţă pe copii
să se ferească de oameni şi nu de lupi.
La mulţi ani Romania !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu