luni, 7 iulie 2014

Sǎ-l condamnǎm pe Socrates

                                                                                                   Socrates, AC Grayling. Jul222013 

          Sǎ-l condamnǎm pe Socrates de plagiat? El scria undeva între anul 470 î. Hr. și 399 î.Hr. (Nu-mi cereţi sǎ precizez la ce vârstǎ știa sǎ foloseascǎ buchia și nici când și unde și-a susţinut Doctoratul. Sigur nu la aceeași universitate cu Ponta):
          „Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea  și dovedesc  lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contrazic părinții, mănâncă în grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior, și sunt tirani cu profesorii. Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei înșiși. Nu au pic de respect pentru părinți sau persoane  în vârstă.Vorbesc ca și cum ei înșiși ar ști totul și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și ne-feminine în limbaj, comportament și îmbrăcăminte.” Și de-aici întrebarea pe buzele tuturor în prezent, la ce bun sǎ te chinui sǎ iei BAC-ul?
            Fǎrǎ nici o îndoialǎ sunt douǎ timpuri ca douǎ fluvii care curg paralel în sensuri opuse. Unul în care suntem – care curge cǎtre Marea cea Mare, înainte – și celǎlalt care se întoarce cǎtre Marea cea Micǎ, înapoi. Înainte și dupǎ Hristos! Înainte și dupǎ înviere! Ele comunicǎ prin vizionari, preoţi cu har ca pǎrintele Cleopa, Arsenie Boca, sau Iustin Pârvu, filozofi ca Socrate, cel despre care vorbim și prin membrii Comitetului  Înţelepţilor, cel de-al treilea cerc intern și inaccesibil din cele trei concentrice și secrete ale Grupului Bilderberg.
          Toţi aceștia bântuie dupǎ cum le e voia în cele douǎ lumi paralele și opuse și își iau învǎţǎturile creștine general valabile, spre buna înţelegere, pacea și împǎcarea veșnicǎ. Acele norme, legi și învǎţǎturi, mutate dintr-un timp în alt timp, nu pot fi considerate plagiate. Este o experienţǎ ca un bun natural al ambelor spaţii istorice, cadou pentru oameni umili, de la Dumnezeu.
          Și aici intervin hackerii, ei deţin doar abilitǎţi, nu și norme morale. Heckerul e doctor cu lucrare de diplomǎ, sparge cu armele internetului toate codurile, inclusiv cel al lui Da Vinci, în cǎutarea Sfântului Gral. Folosește oral bugetele statelor celor douǎ lumi, guvernând ghilimelele ca pe proprietǎţile lui private, în numele democraţiei consolidate. E dreptul lui, are mandat cǎci și-a jucat(înșurubat) cheia la douǎ porţi și a fost votat, și de vii, și de morţi!...

Un comentariu:

  1. El își purta ”condamnarea” ca pe-o coroană! Noi, epigoni anorexici..............

    RăspundețiȘtergere

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase