sâmbătă, 8 august 2015

Gușterele. editia II-a. Viațã. Minuni. Icoane. Canon



“Nu mergi pe unde te duce drumul, fã-ți drumul tãu și lasã o urmã!”... Ca parfumul mãcar.
        Drumul cãrții ca sã ajungã la cititor, depinde rar de autor.
        Ea nu poate fi ȋn mod dramatic ȋn siajul unui lup singuratic, de aceea conteazã tirajul. Am avut un vis, se fãcea cã ajunsesem ȋntr-un Paradis viitor și alerga dupã mine marele editor, sã-mi smulgã Gușterele din mȃnã.

– Lasã-l la mine o sãptãmȃnã, maxim douã, sã facã ouã, sã-l ȋnmulțesc, sã-l ȋnvãț sã muște sȃnge de tauri, nu sã prindã muște pe coclauri!
                Da visul nu e ca viața, n-am apucat sã-i vãd fața.
                Tocmai trecea pe-acolo, vȃslind ȋntr-o barcã, Sfȃntul Mucenic Anastasie. L-am ȋntrebat: "Cuvioase…

– Ȋntru nevoința sa, parcã sã zic semãna cu… 
Nu-i dau numele, poate se supãrã Vlasie ca l-am visat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase