duminică, 30 martie 2014

Albastru de Rarǎu 2

Pare o catedralǎ Rarǎul,
cu turlele înǎlţate
smintit în hǎul albastru
al cerului…


Sau ruina unei piramide,
bombardate de ploaia
milioanelor
de perseide.


Stau ca niște pete în soare,
îngropate în stâncǎ,
umbrele uriașilor
în picioare.


Cu o furcǎ în mânǎ,
o femeie toarce
firul etern dintr-un caier
de lânǎ


Surâsul smuls somnului,
rǎzbate chipul ei blând,
ca-ntr-o icoanǎ a Maicii
Domnului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase