joi, 13 martie 2014

Exista Everest



Sunt inaltimi la care visezi dar pe care nu le atingi niciodata.  Pentru ca nu ai curajul, nu esti pregatit sa escaladezi, iti cunosti limitele, sau te temi pur si simplu fara sa incerci ca ai rau de inaltime. Pe munte nu te aventurezi, nu-l poti pacali, de aceea trebuie sa te gandesti bine cand ai inceput ascensiunea, sa simti sub talpa ca nu-ti fuge piatra de sub picioare.  Altfel muntele nu te iarta.
In viata, dar mai ales in sport, fiecare domeniu isi are Everestul sau. Accept ca nu am diacriticele cu mine, nu sunt acasa, dar nu va pierdeti in amanunte, aveti incredere si cititi mai departe textul chiar daca vi se pare mai greoi, urcati cu mine, cunosc muntele bine si mai ales stiu ce spun.
Cand a plecat de la Constanta, incaltata in adidasi si cu geanta burdusita de rachete, visul Simonei Halep era sa cucereasca muntele.  Auzise ea ca pe platourile inalte, daca ajungi, sunt insirate terenurile de tenis unde puteai sa te masori cu marile jucatoare ale lumii.  Pe culmile acelea nu mai calcase nici o fata de-a noastra.  Numai nebunul de Nastase  reusise si pentru ca venea din alta lume, s-au strans cu toti curiosi in jurul lui, sa asculte bancuri si glume. Si pentru ca acolo se vorbea numai zeieste si rar, ca sa se inteleaga cu ei, i-a invatat romaneste. Drept e ca Nasty al nostru, bijutier inascut, avea har isi alegea cuvintele numai de la origini… si le-a placut.
Cand Simona a ajuns novice la Paris, la prolog cum s-ar zice, campioana la Roland Garros,  mai intai s-a convins ca exista Everest. A dat un lob dinadins si mingea s-a dus ca piatra, cam cat inaltimea muntilor Tatra si nu s-a mai intors. De atunci tot urca muntele. Prima suta, primele douazeci, primele zece, primele cinci, e deja acolo pe platoul inalt. Prima romanca. Se vede Everestul, restul nu mai conteaza

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase