Lumea vǎzutǎ de ITI
Şobolanul alb
Ieşisem din
somn. Trecuse primejdia. Pierise şi nelegiuirea crimei, sau trãdarii ce-o fi
fiind. Imaginile de groazã dispãruserã, doar golul acelor clipe apãsa mut. Oare
ce sãvârşisem? Memoria surescitatã nu mã ajutã. Voiam sã uit… nu eram prea
sigur. Pastilele medicului de la L.S.M., dupã saptãmâni de nesomn, parcã mã
trãgeau într-un loc mâlos din care mã zbãteam sã ies, simţind cã frica mã
acoperã. Când şi când şobolonanul acela mare, alb mã fixa din oglindă
mustrãtor, dincolo de pragul realitãţii.
Ceara si miere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu