vineri, 1 mai 2015

Vatǎ de zahǎr

Pasarea ceţii
- vatǎ de zahǎr -


nebǎnuite
tam-tamuri depun
liniști egale

an dupǎ an
încercuind
copacii

în rǎdǎcini
bat aripi
sporind distanţele

*

suntem numai frunza
pândind
dezrǎdǎcinarea
luminii
semn
de mare
cǎlǎtorie

*

din loc în loc
cu spaimǎ
ardem
cuvintele
în pielea lor
argǎsitǎ
de bivol

*

pe unde curge durerea
prin frunze

*

fabricǎm metafore
hieroglife
de aer
pantomimǎ
a îngerilor

totul în centrifugǎ

pe o stinghie
de brad
poemul
într-un turnir
de vatǎ

*

știu cum mângâi
vocala
cu caninii
știu petala
trandafirului
și spinii

numai patria
coapsei tale
n-o știu
cu deal
și cu vale

știu mușcǎtura
ca o manǎ-n carne
pe ranǎ
melc sǎ fiu
fǎrǎ de coarne

numai
sânii tǎi orbitori
n-i știu adumbri
noapte-zi
noapte-zi

*

straturi de zǎpadǎ
uriașa retinǎ a vorbelor
spirale ruguri
și ţâșnire artezianǎ
de pǎsǎri
sunt atâţia mesteceni
riguroase semne
irizând
scǎderea nopţii

straturi de retinǎ
fragmentate
în bǎtaia razei
straturi de raze

roci de quasari

Din antologia Cearǎ și miere, în pregǎtire

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase