duminică, 14 mai 2017

Ziua regilor





Ieri la Madrid şi în sincron la Ovidiu a fost Ziua regilor. Să dăm întâietate reginei Simona Halep, care pe pământ spaniol a reuşit să ridice deasupra capului sceptrul regal arătând lumii că cel care a văzut lumina răsăritul în ţinuturile binecuvântate de zei ale Terrei Dacia, Baba Dochia, în legendele populare, poartă în inima lui filonul nobil ce trebuie păstrat şi dus mai departe, indiferent din ce ramură a dacilor ar face el parte.

La origini Simona (şi de altfel şi Hagi) este aromâncă, dintr-un şir lung şi nobil de personalităţi cu care ne mândrim: Cristian Gaţu, Toma Caragiu, Sergiu Nicolaescu, Ion Caramitru, Lucian Blaga, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Constantin Noica, Neagu Djuvara şi mulţi alţi boieri. Dacă deschidem o paranteză să nu creadă lumea că exagerăm în aprecieri, constatăm că în saturnalii sau mai făcut şi greşeli, păcate ale vinului! Putem merge în jos, pe ramura destinului de oieri fanfaroni, care în numele lui Cristos s-au botezat latifundiari-baroni precum fraţii Becali.

Dar să nu stricăm sărbătoarea cu ameninţările ciobanului Gigi la TAS!... Un zgârie-brânză, coate goale cu bani, ce ţine morţiş să câştige cu FCSB-ul campionatul prin tribunale. El crede că TAS-ul e una cu tasul ăla strâmb ce-l primise de la tasu să vândă brânza!…

Să revenim la Simona şi sceptrul ei regal câştigat pe drept cu multă inteligenţă şi trudă. Vreau să vă arăt o monedă din timpul împăratului Traian.


Nu-i aşa că Simona pare să fie modelul acestei efigii? iar trofeul pare să fie cel înmânat de Manuel Santana la ceremonia de premiere.

N-a fost uşoară lupta între cele două finaliste, căci Cristina Mladenovici ca o iapă de rasă, altfel frumoasă, îşi scutura picioarele de zgură şi teleghida cu măsură mingea din rachetă unde vrea ea.  

Când lovea tare de nu se mai oprea arena din tremurat! Când mângâiat, aşezând scurta lângă fileu cu multă îndemânare! Numai că Simona se dotase în apărare cu scutul de la Deveselu şi-l avea lângă ea pe Darren Cahill pentru un sfat.

A fost greu dar a meritat!

De partea cealaltă, la Ovidiu, Regele Hagi a crezut în puştii lui şi pe banii lui, punând cărămidă pe cărămidă ne-a dăruit o cetate construită din temelii în câţiva ani, bucurându-ne pe toţi. Mi se pare că avem datoria s-o păzim şi s-o ferim de hoţi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase