joi, 21 august 2014

Nouǎ luni de Guștere



          Sunt nouǎ luni de când cu multǎ siguranţǎ am dat drumul în libertate Gușterelui meu. Vǎ mǎrturisesc sincer nu m-am așteptat ca în tot acest timp el sǎ se adapteze atât de bine încât existenţa lui sǎ nu fie luatǎ în seamǎ de nimeni. Eram convins cǎ monstruleţul meu special, gândit în dimensiuni minimiste, se va dovedi în spaţiul public o bestie. Sǎ mǎ fi înșelat eu? Chiar nimeni sǎ nu-l citeascǎ și sǎ-l perceapǎ la dimensiunile adevǎrate? Sǎ nu fi mușcat pe nimeni de mânǎ, strecurat între file și insul, potenţialul critic, sǎ nu vadǎ cǎ din locul mușcǎturii se scurge sânge albastru?
          Întrebǎrile ar putea continua. Ba s-ar putea încropi și ceva explicaţii logice. Au fost prea puţine ouǎle de guștere (firesc e crizǎ!) și dupǎ prima reprizǎ am scos din crescǎtorie la soare, un numǎr limitat de exemplare (de carte). Pe de altǎ parte sunt alegeri în toamnǎ, carnaval și mǎcel.
          Mai bine mǎ gândeam sǎ scot un miel ţurcan, argintiu, bun ca semn electoral, nu un roman. Umpleam taraba și tot gǎseam vre-un mușteriu idiot sǎ-l donez. Ce sǎ faci cu un Guștere amniot mic burghez?...
          E și târziu și degeaba. Fabulez.

          Dacǎ aţi citit romanul meu Gușterele întâmplǎtor, l-am urcat ca personaj și în cer, l-am expus și pe net (http://www.scribd.com/doc/185692677/Gusterele-Ion-Toma-Ionescu-1820-7)cǎ acolo e fǎrǎ buget, daţi un semn! V-aș rǎmâne dator!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase