duminică, 5 octombrie 2014

O nota la TARA MEA, VIATA MEA, DRAGOSTEA MEA, postul de ieri din Pasarea cetii

Zappa Rock &More. 03septembrie 2014.

          Am fost la începutul acelei seri lungi unde poezia sau minunata întâmplare a potrivit pașii nemuritorilor Eminescu, Nichita sau Magda Isanos, cu cei ai lui David, chemaţi ca martori la DNA sǎ vorbeascǎ despre modesta ratare personalǎ a Vasilescului, alǎturi de Sorin Dumitrescu, Suciu, Nicu Alifantis și încǎ mulţi alţii care bântuiau pe-acolo. Fumul de tutun și alcoolurile au tulburat prea devreme mirajul într-o Direcţie 9 (Am pǎstrat litera mare pentru prima parte a serii și pentru toate realizǎrile Dumisale ce au fost și sigur vor mai fii!).  

          Și chiar dacǎ m-am simţit frate de cruce cu ratatul, chiar dacǎ eu nu am apucat sǎ citesc ceva, lucrurile se amestecaserǎ, pierise magia. La un momendat aerul nu se mai lǎsa auzit de urechile oamenilor. Am ales sǎ plec dupǎ Sorin Dumitrescu. Ca soldatul într-un rǎzboi pierdut...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase