duminică, 18 decembrie 2011

Omul de zăpadă



 Se dedică nepoţilor şi soţiei mele



Omul de zăpadă s-a oprit la geam
parc-ar fi o şoaptă dintr-o rugăciune        
l-a-mbrăcat în raze steaua de pe ram
şi-i stârni în ochi-i jarul din tăciune


Omul de zăpadă stă acolo- n ger
să primească renii încă de cu seară
îngerii pe schiuri colindând în cer
i-au picat în suflet lumânări de ceară


Omul de zăpadă a rămas de strajă
renii se-ntremează-n vălătuci de fum
Moşu-mparte daruri însoţit de vrajă
dar ce scurtă-i noaptea să pornim la drum


Omul de zăpadă fericit fireşte
prezentă onorul Mosului plecând
n-a simţit căldura cum îl năruieşte
şi de bucurie a căzut râzând

3 comentarii:

  1. Frumos tare! Mi-a mers la inima!
    atentie la "l-a-mbracat in ..."

    RăspundețiȘtergere
  2. Sărbători fericite, domnule Toma Ionescu, am citit cu mare plăcere...
    Gândurile noastre bune pentru cei dragi de lângă dumneavoastră!

    RăspundețiȘtergere