vineri, 23 decembrie 2011

Beţie de cuvinte cu poetul Suciu



„Senectute!”...  „Senectute!”
Mă strigă din pahar poetul Suciu,
care tocmai postase pe Facebook
o bucată de literatură post modernă
răsturnată pe spate,
cu picioarele lungi,
suple şi uşor depărtate,
proptite în zid
pe caldarâmul suav al patriei.

Eu toată viaţa m-am înconjurat de cărţi,
aşezându-le riguros
în rafturi pe toţi pereţii,
pănă ce Suciu cu tumultul lui tineresc,
certificatul Ornis şi
sticleţii la purtător,
mi-a explicat că sunt falsuri
n-au valoare stilistică
şi sunt degeaba,
la fel ca morţii nostrii din revolutie
n-au viitor.
         
Dând moaştele la o parte,
a eliberat raftul de sus
şi-a venit documentat, cu soluţie.
Am auzit ca prin vis:
„Senectute!...  Senectute!
Timpul curge.  Avem de scris.

Un comentariu:

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase