luni, 12 decembrie 2011

Scene la SuperBlog. Premierea.



Am ajuns la festivitatea de premiere organizată de SwissPlan.biz, cu sprijinul nemijlocit al gazdei evenimentului NH Hotel Bucureşti, în condiţii excelente. A fost un supliciu asumat pentru că nemulţumirea mea vis-a-vis de clasament avea toate şansele să-mi orbească reacţiile, ceeace fără îndoială nu mi-aş fi dorit. Ce puteam face? Să întorc clasamentul ar fi fost degeaba pentru că magicienii juraţi sau măria sa hazardul mă plasaseră undeva la mijlocul lui şi chiar dacă aş fi rasturnat cumva imaginea proiectată pe ecran, (mijloacele tehnice permiteu), tot la mijloc m-aş fi plasat.
Am lăsat de data asta acasă blonda cu care am tot defilat se pare degeaba pe podium SuperBlogului vezi Guilty pleasure în faţa juriului în diversele etape de concurs. (Cred sincer că fără să iau în consideraţie această nedorită posibilitate, juriul s-a dovedit a fi majoritar feminin. Cum să ceri  femeilor din juriu să aprecieze realist pe cineva care prin strălucire le pune in deficit orgoliul!?      Analiza de dinainte de începerea concursului s-a dovedit eronată căci personal am sperat că jurizarea va fi făcută de tipi inteligenţi, masculi interesanţi ca domnul Dunăre de la ASUS, pentru care un stimul blond, am crezut, ar fi putut incita interesul. De unde să ştiu că dânsul îşi va delega jurizarea, e drept tot unor masculi cu inteligenţă verificată, al căror gust estetic însă, înclina către brunete. (Nu vreau să dau textului alte deviante nuanţe şi mă opresc aici.
Cristina, matematicianul familiei căreia îi promisesem un DSLR Nikon, în eventualitatea că voi câştiga oarece premiu, a parcat la NH Hotel chiar lângă o maşină de la Aventuria. Mi-am adus aminte că aveam un cui cu ei. Primisem doar 75 de puncte pentru aventura din Deltă cu poeta Mimi. Metaforic vorbind, imaginam deja cum ar sta cuiul ăla într-un pneu... Omul la necaz, pe bune  n-are nici un haz!
Doamna Elena Dumitrescu managerul NH Hotel ne-a întâmpinat cu zâmbete, saleuri, cafele, prăjituri, şampanie şi împreună cu Claudia Pătraşcu au încercat, pe cât a fost posibil, să ne convingă cumva că toţi finaliştii suntem câştigători, fără deosebire de rang social, talent literar, sex-apel sau alte consideraţiuni conjuncturale de clasament.
Şi tocmai când erau gata-gata să reuşească, nu s-a potrivit undeva. Cineva acolo sus a dorit să restabilească adevărurile. Nici Hazardul în vremile astea tulburi nu mai e cine-a fost!
TVR – Zon@ IT dacă nu mă înşel, a pus într-o oală, urnă ceva, toate numele caştigătorilor decupate din clasament. 72 de hârtiuţe egale ca şansă de a fi extrase, oferind tuturor posibilitatea câştigării unui netbook, indiferent de subiectivismul jurizării şi neajunsurile democraţiei. O şansă unică pentru ca Ramona, cealaltă fiică a mea, cea care-si dorea un laptop de sărbători, să-si împlinească visele pe ultima sută de metrii.
Şi ca un făcut, când e să-şi vâre codiţa, s-a oferit să facă extragerea o fiinţă dintre cele care te ademenesc la ispită. Degetele ei lungi,senzuale, iniţial am crezut că e o glumă, l-au extras tot pe nefericitul de Robin Molnar, câştigătorul concursului de care încă nu v-am vorbit. Prima reacţie personală, aş fi dorit să cer să-i fie verificaţi pantofii pe talpă, omul precis călcase în ceva. Se lăsase întunericul de atâta noroc, se putea strica atmosfera, puteam avea probleme de mediu.
6-6. Ce poţi să zici. Un zar norocos. Dar nu el dăduse cu zarurile.
Continuarea pe mai târziu , acum plec într-o vizită

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase