luni, 4 iulie 2016

Scovergi de ziua Americii



În 4 iulie, anul trecut, de ziua Americii, unicul ginere al meu a făcut scovergi la greu pentru toată familia. Făină albă, apă minerală, un praf de sare, puțină drojdie, brânză rasă și zahăr farin. După ce ai frământat aluatul, îi dai o formă rotundă și plată  ca o farfurie zburătoare văzută mai de departe și lansezi ca la carte obiectele în mişcare, cu uleiul încins în tigaie. Talere aruncate din șanț.
Ce să zic, am împrumutat de la americani câteva ore de frenezie şi entuziasm,  intrând în danţ în jurul mesei cum e la noi când joci hora miresei. Ce, numai ei, americanii, pot face un spectacol de mare grandoare din nimic?...
După ce am isprăvit toată lucrarea, n-a rămas picior de scovergă în zaharul farin întins peste tot. Toma, cel mai din urmă nepot şi cel mai rătăcit miel de turmă, a făcut-o de oaie uşor încrezut. S-a şters cu dosul palmei la bot s-a bătut pe burtă și a dat o declarație scurtă de învingător.
– Mami, curcanul nostru a fost mai bun decât curcanul lor!...

Cică azi soțiile soldaților americani, ăle mai tinere mult iubite, vin la Neptun să le înveţe unicul meu ginere cum se fac scovergile la ceaun…
Nu ştiu ce-o să ne facem cu Toma, că el vrea clătite!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu