miercuri, 24 decembrie 2025

2. RETROSPECTIVĂ 2025

 















Luna FEBRUARIE. Episodul 2

E luna lui Alex, despre el și câteva cărți

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/pune-pret-pe-lectura.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/povestea-continua.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/filmul-oficial-al-lansarii-de-carti.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/amintiri-cu-fotografii-miscate.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/la-multi-ani-alex.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/pe-taraba-la-gaudeamus.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/dragobetele.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/02/pagini-de-martisor.html


1. RETROSPECTIVĂ 2025



 Luna ianuarie. Episodul 1

Vă propun o retrospectivă 2025 în 12 episoade cu postări de pe blogul Pasărea ceții. A fost un an greu și complicat pentru istorie și pentru noi cu acel tur doi constituționat...

Nici anul meu personal nu a stat altfel și nu va fi ușor de readus în memorie.

Vă recomand să nu pierdeți linkul ultimului articol din acest calup. Imaginea cu o femeie tânără democrată și la trup goală, care dă cu lopata zăpada de pe stradă punând de-o răscoală, a fost ștearsă și blocată ca potențial pericol, în mod ridicol de gardieni internetului.

Vâlvătaia de foc ce pârjolise dinspre tic-toc nu fusese văzută de nimeni!... Mă rog, eu avertizasem pe blog!...

Să mă explic!

Femeia ieșise pe stradă goală cum era, cu gândul că poate așa o va vedea poliția locală, pompierii sau altcineva... Voia să dea un exemplu de cum se poate stinge focul de pe tic-toc, cu zăpadă... Doar că organul de sinteza și rezistență la informații știa dinainte că la noi cu încălzirea globală și o toamnă fierbinte, nu prea mai ninge... Aferim, nu insistați, nu mă risc să redevin pornografic la anii mei, nu mai postez tabloul că mă trezesc iar cu pasărea blocată în trafic și oul în ea...

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/01/consideratii-inconfortabile.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/01/invitatie-la-o-lansare.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/01/lansa-ferma-si-fiul.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/01/20-vata-de-zahar.html

https://pasareacetii.blogspot.com/2025/01/un-pamflet-lipsit-de-imagine.html


marți, 23 decembrie 2025

Din TGV-ul lui Urmuz

 

Pentru că anul în amurg

l-am perceput mai mult în proză

am să recurg discret la un abuz

luând cu împrumut o poză

din vremea când călătoream

anul trecut

în banca de la geam

fără bilet

în TGV-ul lui Urmuz

și eram

poet...

(Versuri din volumul Crucea de piatră)






duminică, 21 decembrie 2025

FURÂND STARTUL CRĂCIUNULUI

 














Îmi ascult inima
scandând lista
scurtă cu numele
crăciunițelor
ce sălășluiesc în ea
ca-ntr-o iurtă
nomadă...
Pe stradă
şi în tinda casei mele,
din cetini de brazi
s-a pogorât
colinda
ca o fulguire
de stele...
Le-aș dărui
de-aș putea azi
ființelor dragi,
pandantive
la rochii de seară
șiraguri de fragi
dar nu e vară...
Mai bine le ofer
într-un bar contra ger
un shot de absint
cu puțină sminteală…
ca un bătrân cavaler
ce şi-a pus
în barbă beteală.
Crăciun fericit!

joi, 18 decembrie 2025

LA MULȚI ANI VICTORIA MILESCU

 
















De ziua Victoriei Milescu o pagină din cartea mea, Fotografii mișcate – Reverențe lirice, care va apărea după sărbători la Editura Hoffman.
LA MULȚI ANI VICTORIA!
Victoriei Milescu
(i s-a dat la început un câmp cu pietre
bolovani de pietre şi o daltă
într-o zonă mai înaltă
undeva lângă râmnicul sărat...
una lume s-a temut că
puteau fi doar bolovani de sare)

*
apoi i s-a șoptit dintr-o dronă
zburătoare pe-acolo
"e pădurea ta dă-i suflet"
nu s-a dat înapoi
şi-a luat dalta și a pornit
să-și cioplească poemele
și-a zdrelit sufletul de colțurile
cuvintelor
i-au trecut așchii
pe la urechi
sângele i s-a scurs din degete
dar ea cu cerbicie
a continuat să cioplească
lucrul trebuia bine făcut
nu e deloc ușor să-ți descoperi
totemul să-i dai forma
care să te reprezinte...
nu poți găsi
întâmplător dinainte
cum ți-ai dori
poemul
cu un țăruș înfipt în inimă

luni, 15 decembrie 2025

LA MULȚI ANI IONI!

 














Ce ușor se pun ani înapoi

și tot mai greu înainte!...

Sania lui Cronos

lunecând

pe zăpada fierbinte

din noi

răscolește

un nor

de mirări

în cuvinte

 

LA MULȚI ANI IONI!

 

Și să rămâi cum ai fost

cum te știu dintâi,

un vânticel de vară

zglobiu și sprințar

ce adie

și te împinge

să ieși afară

din tine,

unde mai mult

îți ninge

și-ți plouă,

una două...

 

Vorba ei când o ascult,

e pentru mine

ca vinul, când mă

îndeamnă:

 

„Măi omule ce ți-am spus,

ia din viață

numai seninul!”

 

La mulți ani Ioni!

Paharul sus!...!












vineri, 12 decembrie 2025

REMEMORĂRI

 


În decembrie 2018 vedea lumina tiparului la Editura Detectiv Literar, “Albaștrii Dosarul”, ediția II-a, completată şi adăugită a “Dosarului Albaștrii”. Fenomenul Pitești 1971, carte apărută la Editura Paralela 45 în 2011 pe baza dosarului de urmărire informativă recuperat de la CNSAS.

Există în ortodoxie, marcată de un parastas special, o tradiție împământenită ca la 7 ani să se deshumeze osemintele morților în ideea unei renașteri spirituale și, să se facă o slujbă pentru împrospătarea memoriei. Pomenirea de șapte ani amintește de cele șapte zile ale creației. E drept că acum s-a împlinit cel de-al doilea ciclu de șapte ani(primul 2011-2018/al doilea 2018-2025). 

Doar că romanul acesta nu e unul mort! E o carte vie care din păcate nu a beneficiat de o vizibilitate sporită cum ar fi meritat, din cauza tirajului mic şi îngrădit, ajungând greu la cititori. (Știu și eu, știu şi vechii securiști, și fii lor, cum a fost el îngrădit!…)

Poate de aceea ca autor simt nevoia să îmi închipui că aprind lumânări în pridvorul unei biserici în mintea mea, ca semn pentru cititorii întâmplători, în locul cu nisip al celor vii, dar și în locul celor plecați în lumina celui de-al cincilea anotimp. Doi dintre albaștrii” Vasile Iordache și  Geo Jugănaru și-au început de ceva timp călătoria, Dumnezeu să-i călăuzească!

Și pentru că am de gând să postez și pe site-ul Cutiei de viteze, am să aleg din carte câteva pagini în care apare ca personaj și inginerul Vasile Costesu, Dumnezeu să-l odihnească și pe el(!), fostul Șef de secție, lider de sindicat pe Automobile Dacia și primar al orașului Mioveni în diferite etape. Eu îl văd și acum pe Vasile Costescu neschimbat, la fel de viu și neobosit, și sunt mai mult decât convins că în cei peste 15 ani de când a plecat în ultima lui călătorie, a avut timp să-și organizeze un sindicat al îngerilor... dacă va fi fost să fie nevoie.

În plus adaug câteva imagini din lansările de la Bucureşti şi Piteşti ale cărţii.












































duminică, 7 decembrie 2025

ART CREATIV LA GAUDEAMUS

ART CREATIV = DANIELA TOMA = SUCCES 



GUȘTERI ÎN VÂLCEA LITERARĂ

            













O nouă bucurie, apariția în revista Vâlcea literară a unui capitol(Oana) din micro-romanul Ferma Gușterilor, publicat la editura Hoffman, 2025. Mulțumesc domnului GHEORGHE SMEOREANU și lui NICOLAE NISTOR un bun prieten căruia îi urez - La mulți ani!(Așa s-a nimerit să fie azi Sf Nicolae).

Rememorând, în acest an au mai apărut pagini din roman în reviste precum Cafeneaua literară, Oltart, Acolada, Vatra, Expres Cultural, iar un text nou(Portalul), care va fi să fie o continuare sau o completare a romanului în ediția II-a, a luat deja premiul II la concursul Marin Preda și premiul revistei Caligraf, care l-a și publicat în numărul recent din decembrie.

Se pare că gușterilor mei nu le-a ajuns faptul că se plimbă între două lumi, au luat la rând și revistele... E mai ușor totuși dacă doriți sa-i cunoașteți, să căutați cartea în majoritatea librăriilor online de pe internet, scriind Ferma Gușterilor în motorul google de căutare.

Profit de această postare să dau un răspuns prietenilor mei scriitori care se vor fi întrebat, de ce nu am ajuns să mă bucur de întâlnirea cu ei la GAUDEAMUS ca bucureștean?... Pentru că drumul meu în loc să mă aducă la târg, a făcut un ocol până la Ana Aslan unde URMA, conform unui protocol mai vechi, să fiu internat. Astfel, în loc să caut printre cărți Povestea elefantului care trăia într-o nucă, spre exemplu, pe care mi-o doream(mai sunt și altele), stau la geam și contemplu cum trec avioanele pe la fereastra mea. 

Vestea bună este că n-am de gând să mă opresc! Vestea rea e că nu știi când întinerești, sau când te ia valul... Vă las. a bătut la ușă fata cu gerovitalul.