Se afișează postările cu eticheta Adrian Suciu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Adrian Suciu. Afișați toate postările
joi, 20 iunie 2019
marți, 7 iulie 2015
Comunicat albastru
Foto Cristina Florescu
De ieri sunt piteștean. L-am lãsat pe
Suciu cu Direcția 9, pe Vorona cu Boema 33, pe Daniela Toma cu Cenaclul de
urgențã, pe Florin Caragiu cu Sinapsa lui și mãcar o lunã de zile m-am ȋntors
la matcã. Dupã cum ȋi cunosc eu pe oamenii ãștia, profund afectați de lipsa
poeziilor mele lecturate cu pasiune și ȋn mare tãcere, mai ales pe prispa open
stage, vor simți la claviculã, ȋn plinã caniculã, supãrați, deficitul de bere, ca
un junghi și nu vor avea curaj sã rãmȃnã la povești deshidratați ȋn București,
din orice unghi privești.
Am auzit deja cã Profetul popular ar pleca
ȋn Tibet
sã-l ȋntȃlneascã pe Dalai Lama. Cicã oficial Lama ãsta ar fi declarat ȋn ȋnțelepciunea
lui, cã ar vrea sã desființeze instituția Dalai Lama – el sã rãmȃnã ȋn istorie ca ultimul profet. Aiasta-i
toatã trama lipsitã de glorie, cã la 80 de ani nu prea mai vizezi, ȋți pierzi
viziunea și te sclerozezi, cȃt ai fi de profet!
Se pare cã respectiva situație l-a afectat
pe bunul nostru prieten, marele poet Suciu și, l-a invitat pe moșulicã la un
congres cu dezbatere despre progres ȋn raiul Bucegilor, ȋn Tibetul nostru
mioritic, luȃndu-și cu el ȋn schemã și seraiul mitic al blondelor(sindicatul), singura
bogãție naturalã care ne-a rãmas pe moment. Cãci ȋn stemã, din subsol, fãrã
glas, a dispãrut argumentul sondelor, brazilor le-au fãcut ȋn parlament
parastas și, spicele mãnoase s-au mãnat ȋn pãrțile esențiale. E drept cã unii
s-au retras la timp ȋn Beciul Domnesc sã-și scrie cãrțile fundamentale
Dar am deviat de la subiectul principal.
Voiam doar sã anunț un lucru banal. De ieri ființa albastrã din mine și-a mutat
reședința, și-i e bine! Cu Magda, cu Mircea, cu Denisa, cu Nicolae Radu, cu
Iordache, cu Doman, cu Sibi, cu Vlasie, cu Vodãian, cu Virgil, cu Alora, ȋn deplinã
armonie, bem bere cu poezie la gheațã ȋntr-o grãdinã cu multã verdeațã.
Ionescule vizesi, ȋți pierzi viziunea dialecticã, te
sclerozezi!...
luni, 12 mai 2014
Suav anapoda. Amestecate
Întotdeauna
lucrurile sunt, nu par, amestecate! Rar conjuncţia astrelor și oamenii, permit ca
apele care se varsǎ în albia vieţii fiecǎruia sǎ rǎmânǎ limpezi și riguros
individualizate astfel ca ţesǎtura întregului sǎ ofere un covor viu și dinamic integrând
sufletul unui popor.
Se
pare cǎ noi ca popor am pierdut de mult culorile fericirii, nici nu știu dacǎ
le-am cunoscut vreodatǎ, dar e mai grav cǎ parcǎ s-a rupt urzeala și suveica nu
mai trece însoţitǎ strâns de ritmul vǎtalelor sǎ uneascǎ firele. Si în loc sǎ
se adune într-un covor, apele învolburate negre și cenușii curg la vale
despletindu-se în ochiuri viclene și noduri scǎmoșate. Ștrangulate de târșuri și
rǎgǎlii puse de-a curmezișul, apele ies din matcǎ. Și dacǎ tot a dispǎrut
suveica, ne scoatem moaștele într-un sobor de preoţi amestecat cu jandarmi și le
plimbǎm cu barca pentru sfinţirea locului. Dar
sǎ revin la lucrurile simple. Ieri 10 mai de ziua regalitǎţii mi-am promis și mie
un regal cu poezie, tenis și muzicǎ.Poezia a fost la Puzzle unde Direcţia 9 cu Adrian Suciu în rol de mentor a celebrat Poezia vie. Aplauze pentru iniţiativa importantǎ de a realiza o videotecǎ pe Youtoube cu vocile, creaţiile și imaginile celor condamnaţi sǎ trǎiascǎ douǎ vieţi în sincron cu propria poezie într-o singurǎ viaţǎ. Blestem pe poeţi.
La început, Valeriu Mircea Popa a ţinut sǎ fie protector cu Maria Dobrescu și i-a sǎrit în ajutor. Ea adusese cu sine o carte fierbinte Gândurile în cușcǎ și Mircea cu cavalerism și eleganţǎ în puţine cuvinte, ne-a spus cǎ poezia Mariei nu mușcǎ.
Cu siguranţǎ cel mai teribil moment, un moment glorios, a fost când așa din senin apa s-a transformat în vin și Lucian Vasilescu ne-a condus pe jos la Ploiești într-un beci rǎcoros, degustând uimiţi inegalabilul parfum de cǎpșunicǎ. Capǎtul drumului înnobilat de plǎceri e gustul mirosului zilei de ieri. A fost frumos.
Au mai prestat ca invitaţi pe viu sau film ca la marile festivaluri:
Și mai zice cronicarul la sfârșit; “
–
–
–
Abonați-vă la:
Postări (Atom)