Vine o vreme,când gerul acoperă fereastra cu flori de gheaţă.Atunci linia orizontului devine introspectivă.Privesc în gol şi caut pe boltă stele.Rar, licăriri ţintuite în cerul încercuitului suflet.Ne-au împovărat atâtea straturi cu ierni !
Umbrele viselor s-au scurs în perdelele groase de fum.
La capatul nopţii, se-ntamplă spre ziuă, şiruri de oameni cu feţe pustii. Încolonaţi şi singuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu