Ascult, dincolo de fereastră, verdele dintre mine şi cer fremătând liniştit. Razele astrului zilei nu îndrăznesc să tulbure răsuflarea agăţată de frunze a îngerului. O singură trompetă din galeria Rapidului, în faţă, tace încremenită, iar în urma ei se mişcă aliniat convoiul frumoşilor nebuni traversând orşul. Ca sărutul fecioarei de câmpie, un murmur ne-a uimit pe toţi; cum că dinspre Brăila azi noapte pădurea de salcâmi înfloriti s-a smuls din rădăcini şi-a pornit bezmetică spre Bucureşti. În urma ei caii sălbatici împing vârtejuri de praf rostogolind gorgane ca nişte bulgări uriaşi de zăpadă.
Suit într-o luntre cu două lopeţi de frasin, Fănuş trece vâslind dincolo, continuînd să ne-nveţe că vinul alb, rece şi gratis e cel mai bun!