miercuri, 7 octombrie 2015
Stejarii
Ȋn romanul meu Gușterele pentru a șterge cumva
diferențele dintre douã lumi ȋncercãnd sã apropii cãile de comunicare sã gãsesc
compabilitãțile, m-am gȃndit cã dezideratul s-ar putea ȋmplini doar ȋn focul
unei ȋntreceri sportive.
“Am ales rugbyul nu pentru cã ar fi fost
sportul cel mai frumos, cu toate cã ar putea sã fie, ci pentru respectul pe
care și-l aratã ȋntre ei adversarii, cei care susțin jocul. Dacã vrei sã
ȋnaintezi te uiți ȋn urmã, dai pasa doar ȋnapoi. Nimic nu-i ȋntȃmplãtor,
trebuie sã gȃndești cu iuțealã, sã alergi, sã alegi, sã te ȋncrezi ȋn
coiechipierul cel mai bine plasat, sã fii inspirat dacã vrei sã ȋnscri ȋn
terenul de țintã un eseu curajos. Desfãșurarea aceea teribilã de forțe, cea mai
sportivã și aprigã dintre toate, nu se lasã niciodatã cu accidente.”
Iar la sfȃrșit ȋti respecți partenerul, ȋi
ȋnțelegi lacrimile de bucurie sau de tristețe indiferent cine s-a potrivit ȋn
clipa aceea sã-și adjudece laurii.
Un asemenea sentiment mi-a fost dat sã
trãiesc asearã la sfȃrșitul meciului cu Canadã cȃnd bravii noștrii rugbiști au
dat tot ce-au avut mai bun ȋn ei cu convingerea cã doar așa poți onora cum se
cade Victoria.
Frumoasã lecție de viațã! S-a vãzut, nu e
ușor, nu e simplu sã te ȋnalți la nivelul ei!
marți, 6 octombrie 2015
In nuce
un strat gros
de brumă
se cerne
peste oasele
mele de humă…
degete dezghiocate
de unghii
au scăpat pe jos
rărunchii
complicatului puzzle
sigur aş putea
risipi pe planşetă
pajisti verzi şi pot grăbi
licitaţia cu
fluturi târzii
numai că totul
ar aduce cu un
viol
s-ar clătina
somnul domol
al pietrelor
sus în înalt
peste faguri de
stele
îngerii toarnă
asfalt
proaspăt
luni, 5 octombrie 2015
Coada Gușterelui
Nu sunt multi cei care au avut posibilitatea sã vadã
Gușterele dupã cea de-a doua lui naștere. Sã-l cȃntãreascã, sã-i mãsoare coada,
sã-l priveascã ȋn ochi, sã-i pãtrundã gȃndurile ascunse, sã-i ȋnțeleagã ȋntr-o
formã sau alta necesitatea de a se reinventa ȋn lumi diferite, de a se amesteca
ȋn viețile celor cãrora le stã ȋn preajmã, dirijȃndu-le plãcerile și destinele.
Sunt nerãbdãtor sã aflu pãrerile sau tãcerile exprimate, ale celor pe care i-am
trecut ȋntr-o listã, dar recunosc, ar da urȃt sã le bag Gușterele pe gȃt…
Nu știu ce a fãcut fiecare cu animalu. Puteau sã-l
coboare ȋntr-o arena de circotecã sau sã-l striveascã ȋntr-un raft de bibliotecã
la rȃnd cu alte animale domestice periculoase. Dar poate cã sunt unii care-și
doresc sã-l creascã, i-au citit palmaresul și poate vor sã vorbeascã direct la
eveniment sau evident ȋn altã parte, prin alt mijloc de comunicare, cei aflați
mai departe. Nu e supãrare!…
Lista primilor posesori de Gușteri: Domnița Neaga, Aurel
Sibiceanu, Dumitru Augustin Doman, Marian Barbu, Florina Isache, Dumitru
Ungureanu, Magda Grigore, Denisa Popescu, Alin Voica, Alexandru Cistelecan,
Mioara Bahna, Nicolae Oprea, Mihaela Cãvescu, Simona Fusaru, Virgil Diaconu.(Cu siguranțã lista va continua)
Poate aflãm ȋmpreunã ce notã a primit Gușterele la a doua sa naștere. Ar trebui sã conteze, dacã poate sã se reinventeze!
Mã ȋncred ȋn coada Gușterelui.
duminică, 4 octombrie 2015
Argument de schimbare a fusului orar. Precizãri noi
Probleme de fus orar stau la baza schimbãrii la
fațã a orei de ȋncepere a evenimentului meu editorial, Lansare de Guștere. Dupã
Adunarea ONU unde președintele nostru s-a ȋntȃlnit peste mãri și țãri cu ȋnaltele
personalitãți Obama și Putin, ȋn particular, s-au petrecut multe schimbãri.
S-au repoziționat astrele și o convenție
internaționalã a stabilit cã la Librãrie Mon Cher, Gușterele se va lansa cu o orã mai devreme
decȃt se stabilise inițial. S-a avut ȋn vedere, nu nerãbdarea Gușterelui de a
ieși ȋn lume printre cei vii, ci, mai de grabã grija autoritãților locale ca problemele
de trafic pe Crinului, dacã ar fi sã aparã, sã se producã la lumina zilei, sã
nu fie dubii, sã se vadã clar cine dã drumul la gușteri și cine-i ȋncurajeazã
sã treacã strada, atentȃnd la liniștea publicã și impietȃnd adormirea culturalã
la televizor, a orașului.
Mai sunã Jean Dumitrașcu la Filarmonicã ȋn trompetã
cȃteodatã, se mai chinuie Argeșul și Cafeneaua cu cele lumești, e drept o
chinuire localã discretã și inhibatã. Paralela 45 pare, steaua ezotericã rece, de
ȋnsemnãtate numericã ce trece, pe lȃngã Pitești!… iar la teatru, cum știi și
mata, parcã s-ar juca permanent “lapte acru”, ca sã zic așa.
Cum spuneam vã invit la orele 18 ȋn loc de 19. Prin
urmare rog ambasadele sã puna virgulã și sã facã o cuvenitã modificare.
Țin sã menționez cã locul a fost slujit cu bunã
credințã de Ȋnalțimea Sa Calinicã de curȃnd, cȃnd s-a resfințit biserica Sfȃnta
Vineri restauratã, ȋn consecințã e exclus sã coboare de sus toatã masa “criticã”și
sã n-avem loc de parcare.
Zic vorbã mare:
Ferește-l Doamne pe Gușterele tãu cand trece strada de omul rãu!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)