ASTĂZI sărbătorim în familie Nunta de aur a noastră. Doi IONI în general pozitivi ce s-au însoțit să dăruiască vieții lor un rost. Dacă mă uit pe fereastră cu 50 de ani înapoi, aș putea reface în minte locurile unde ni s-au împletit pentru prima oară întâmplător drumurile. Orice curs în viață își are un izvor, dar ca apele să nu se risipească în deșert și să capete consistență trebuie să-și croiască singure o albie, să se întâlnească și împreună să răzbească pentru a putea să depășească obstacolele, nu puține.
Copil fiind vara la scăldat, aveam un loc special unde prindeam puteri în Luncă Tigăncii acolo unde se întâlnea Argeșul cu Vâlsana. Eu așa îi spuneam Vîlsanului, Vâlsana(!) încă de atunci, căci apa sa era mult mai caldă și se pierdea în apa învolburată și mai rece a Argeșului. Doar îmbrățișarea unei femei l-ar fi putut liniști și calma curgerea...
Ioni cobora de dincolo de dealuri de pe valea Râului Târgului și apele ni s-ar fi putut întâlni pe deplin în Dunăre, dar drumurile de facto s-au întâlnit dincolo de Dunăre la Veliko Târnovo. Tânăr şi nehotărât, eram într-o excursie, oscilam între două Gete; Geta de la personal şi Geta
de la magazie. Şi atunci am zărit-o pe Ioana sprijinită de loitra căruţei cu
flori. Şi am rămas cu ea în fotografie.
Am refăcut traseul în 2023. A fost plăcut.
Despre bucurii, realizări? Fetele noastre în primul rând(!), am scris niște cărți, am trăit!
