miercuri, 2 decembrie 2015

Marafetiană 2. Împletituri de lână



Revin asupra întâlnirii de la Marafet(ce frumos sună!) pentru că simt nevoia de a explica multiplele sensuri ale cuvântului, vis-a-vis de întâmplarea de la Râmnicu Sărat. În Malu Vânăt la bunica Păuna, Dumnezeu s-o odihnească, am prins prima oară zburându-i din gură porumbelul acesta şturlubatic (marafetul), când mă ţinea de mână  să fie vreo sută de ani  într-o prăvălie cu de toate. Adresându-se negustorului îl ruga să-şi scoată de sub tarabă cutia cu marafeturile lui ascunse, păstrate pentru ea, ca să-şi aleagă nişte nasturi sau ceva mai acătări drept zbenghi. În tinereţea lor se plăcuseră dar nu şi-au pus pilostriile în biserică. N-a fost să se întâmple. Încă le mai strălucea în priviri când vorbeau, ceva anume.

Avea obiceiul bunica să împletească nu doar pulovere de lână sofisticate, ci ştia secretul unor expresii ciudate pe care le rostuia împletindu-le şi pe acelea în vorbirea ei fluientă, făcându-mă să mă minunez. Uneori îi ceream explicaţii alteori singur ghiceam oul încondeiat din cuib.

Măiico, ce-i ăla zbenghi?

Zbenghiul măi copile e un găinaţ de pasăre rară, care se lipeşte pe fruntea ta ca un licurici de stea. Pasărea zboară, da’ tu rămâi însemnat cu el.

Aplica pe împletiturile ei întotdeauna câte un zbenghi, o podoabă, fie din nasturi coloraţi în forme ciudate, fie din mărgele colorate cusute cu fir de argint, toate din cutia cu marafeturi aduse special din oraş de negustorul din sat. Marafeturile acelea potrivite cu dibacie şi puţină dragoste se deschideau în împletitură precum coada unui păun. Nu degeaba pe bunica o chema Păuna.

Alese cu gust, nepretenţioase, nu trădau nici urmă de fandoseală!

În Marafetul nostru literar m-am temut iniţial că fiind prea mulţi adunaţi, nu vom avea răbdare să ne ascultăm unii pe alţii până la sfârşit. Mioara Bahna a simţit nevoia să ne îndemne de la început la oarece moderaţie temporală. N-au fost excese, iar neguţatorului de timp pare să-i fi plăcut evantaiul impletit din muzică şi poezie.

Aveţi aici şi un link de pe blogul lui Tudor Cicu, el a consemnat în amănunt.
http://tudorcicu.blogspot.ro/2015/11/703-rimnicu-sarat-festin-literar.html




Un comentariu:

  1. Frumoasă și salutară „ardere la foc continuu” întru dragostea pentru Poezie și lumina ei nestinsă! Sincere felicitări tuturor! Mult succes în continuare! Reverențe!

    RăspundețiȘtergere